Anul 1598. S-a născut la Neapole, Gian Lorenzo Bernini, arhitect, sculptor şi pictor, reprezentant de seamă al barocului italian. Capodopera sa este Piaţa Sfântului Petru de la Vatican (Roma), delimitată de o colonadă gigantică formată din 284 de coloane, desfășurate pe patru rânduri, cu 140 de statui. Soluția găsită de Bernini uimește și astăzi: cele două brațe ale colonadei strâng la pieptul Bisericii catolice, reprezentată de catedrală, credincioșii aflați în piață. A decedat la 28 noiembrie 1680 şi a fost înmormântat în Biserica Santa Maria Maggiore din Roma, după ce a stat în serviciul a opt papi.
Anul 1900. S-a născut vestita pictoriţă, maestră a picturii decorative din Ucraina, Kateryna Bilokur. Kateryna Bilokur (1900-1961) este autoarea unor peisaje şi natură statică fantastice. În anul 1954 opt lucrări ale pictoriţei ucrainene au fost expuse la Paris, la Luvru, unde au fost apreciate de genialul Picasso. Trei tablouri, între care şi cel numit „Spicul-împărat”, vor rămâne pentru totdeauna în străinătate. În anul 1977, în satul Bogdanivka a fost inaugurată casa-muzeu „Kateryna Bilokur”.
Anul 1917. Confirmat de Sfatul Ţării din fosta Basarabie ţaristă, se instituie primul guvern al Republicii Democratice Moldoveneşti (Sfatul Directorilor, alcătuit din 9 directorate) în următoarea componenţă: P.Erhan – preşedinte al Sfatului Directorilor şi director al agriculturii, V.Cristi – director de interne, N.Bosie-Codreanu – director al comunicaţiilor, Şt.Ciobanu – director al învăţământului, T.Ioncu – director al finanţelor, T.Cojocaru – director al războiului, M.Savenco – director al justiţiei, I.Pelivan – director de externe, V.Grinfeld – director al industriei şi comerţului.
La 7 decembrie este prăznuită Sfânta Muceniţă Filofteia de la Argeş. Sfânta Muceniţă Filofteia a trăit în secolul al XIII-lea, în sudul Dunării, însă nu se ştie cu exactitate dacă provenea din neam de români sau de bulgari. Numele sau în limba greacă înseamnă „iubitoare de Dumnezeu”. Pentru ca a dovedit milă faşă de oamenii sărmani, a fost omorâtă de tatăl său, la vârsta de numai 12 ani. Chiar dacă moaştele sale se afla la Curtea de Argeş de la sfârşitul secolului al XIV-lea, abia în anul 1950, Sinodul Bisericii Ortodoxe Române a decis generalizarea cultului Sfintei Filofteia. Istoria arata ca moaştele Sfintei Filofteia au fost duse iniţial la Tarnovo, unde au rămas până în anul 1393. După înfrângerea armatelor creştine la Nikopole, crescând ameninţarea turcă, moaştele au fost încredinţate domnitorului Ţării Româneşti, Mircea cel Bătrân (1386-1418). Acesta le-a aşezat în vechea ctitorie domnească, cu hramul „Sfântul Nicolae”, de la Curtea de Argeş, pe atunci catedrala mitropolitana. În acest fel se explică şi alegerea zilei de 7 decembrie drept zi de pomenire (imediat după ziua hramului). In tradiţia populara Sfânta Filofteia este numita Poitra lui Nicolae, poítra fiind o zi care urmează după o sărbătoare (sau o precedă) și în care se face praznic.
În lume, la 7 decembrie, este marcată Ziua internaţională a aviaţiei civile. Anume în această zi a anului 1944, la Chicago a fost semnată Convenţia privind aviaţia civilă internaţională.
(V.K.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com