În ziua de 15 octombrie a anului 70 î.e.n. S-a născut poetul latin Virgiliu (Publius Vergilius Maro). Publius Vergilius Maro (70-19 î.e.n.) este autor al epopeii în versuri „Aeneis” („Eneida”), considerată epopeea națională a romanilor.
La 15 octombrie 1595 a început Bătălia de la Giurgiu între armata lui Mihai Viteazul şi cea turcă, care a durat până la 20 octombrie. Ariergarda otomană a fost surprinsă şi zdrobită, iar robii luaţi de turci sunt eliberaţi. Bătălia de la Giurgiu a valorificat avantajul tactic obținut de oastea munteano-transilvană condusă de Mihai Viteazul în Bătălia de la Călugăreni. După un bombardament efectuat de artileria toscană cetatea Giurgiu a fost cucerită de aliații creștini.
La 15 octombrie 1833, la Florenţa a decedat Michał Kleofas Ogiński, compozitor polonez, teoretician muzical, scriitor politic, diplomat. Ogiński (1765-1833) a fost unul dintre liderii revoltei Kościuszko. Din 1790 a fost ambasador al Rzeczipospolitei în Olanda, apoi din 1791 în Marea Britanie. În 1794 a participat la răscoala din Lituania, condusă de Kościuszko. Ulterior, a fost agent polonez la Constantinopol şi Paris. În 1810 s-a mutat la Sankt Petersburg și, devenind senator al Imperiului Rus, s-a implicat activ în politică. Între anii 1810-1812 a fost om de încredere al lui Alexandru I. În 1817 s-a mutat la Vilnius și apoi, din motive de sănătate, în 1823 s-a mutat la Florenţa, unde și-a trăit ultimii 10 ani din viață. Capodopera muzicală a sa este polonaia „Adio la patrie”. Această lucrare, creată în 1794, este pe bună dreptate considerată cea mai bună creație a lui Michael Kleofas Ogiński . Istoricii cred că compozitorul a scris o polonaie, plecând brusc din Rzeczpospolita în legătură cu suprimarea de către trupele rusești a insurecției Tadeusz Kosciuszko. Polina Ogiński (organ și vioară) exprimă cel mai bine starea de spirit a compozitorului, dorința sa pentru patrie. Simbolizează despărțirea cu țara, și în toate sensurile – ca o plecare pentru cordon și ca un rămas bun de la Rzeczpospolita, capturată de câștigători. Astăzi, în Polonia, această polonaie este considerată un simbol muzical. S-au făcut chiar propuneri pentru ea să devină imnul național.
La 15 octombrie 1918 fruntaşul unionist basarabean Pantelimon Halippa a fost ales membru corespondent al Academiei Române. Pantelimon Halippa sau Pan Halippa (1883-1979) a fost publicist și om politic român basarabean, unul dintre cei mai importanți militanți pentru afirmarea spiritului românesc în Basarabia și pentru unirea acestei provincii cu România.
La 15 octombrie 1923, la Vijniţa (actualmente regiunea Cernăuţi) s-a născut Temistocle Virsta, pictor, sculptor şi arhitect. Părinţii săi au fost învăţători, tatăl preda limba greacă, poate de aceea le-a dat feciorilor săi nume greceşti. A învăţat să picteze la meşterii populari din localitate. După intrarea Armatei Roşii în nordul Bucovinei, familia Virsta s-a mutat la Bucureşti, unde Temistocle a început să studieze pictura. Şi-a continuat studiile la Paris, apoi la Academia de arte din Veneţia. În anii 60 a devenit un pictor cunoscut, autor al compoziţiilor abstracte-expresive, care se evidenţiau prin coloritul pronunţat. A avut expoziţii personale la Paris, Berna, New York, Toronto şi în alte mari oraşe ale lumii. Temistocle Virsta afirma: „Eu sunt francez, dar am rămas pentru totdeauna ucrainean”. După obţinerea de către Ucraina a independenţei şi-a vizitat de mai multe ori baştina. A sponsorizat Colegiul de artă din Vijniţa. A decedat Temistocle Virsta în 2017.
(V.K.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com