La 20 decembrie 1808 s-a n[scut Andrei Șaguna, mitropolit ortodox al Transilvaniei, promotor al drepturilor românilor ortodocşi din Marele Principat al Transilvaniei, fondator al Gimnaziului Românesc din Braşov (1851), membru de onoare al Academiei Române. Șaguna a fost un dangăt de clopot care a trezit din amorțire conștiințe și destine, a redat speranțe și vigoare, a pus plugul în brazdă și a desțelenit ceea ce amenința să devină pârloagă. Așa a procedat și în Țara Moților unde neștiința de carte, în rândul românilor ortodocși, era foarte mare, și se datora sărăciei și mai ales lipsei de organizare. Situația școlilor românești ortodoxe era jalnică. Lipseau localurile de școli, învățătorii, manualele școlare, și mai ales o instituție care să dea învățătorilor cunoștințele necesare. Comunicările (rapoartele) primite de la protopopiate oglindesc pe deplin cele afirmate. Un colegiu din Oradea poartă numele lui Andrei Șaguna.
Prin Andrei Șaguna, Mitropolia ortodoxă a Transilvaniei a fost prima din spațiul ortodox în care laicii aveau un rol majoritar în conducerea sinodală a Bisericii, și prima care-și manifesta autonomia față de Stat.
Ultimii trei ani din viață au fost marcați de boală și de retragerea în viața monahală. Când se pregătea aniversarea a 25 de ani de la hirotonirea ca episcop, a refuzat să participe (așa cum va respinge bustul cadou făcut de preoții brașoveni, împotrivindu-se astfel cultului personalității), retrăgându-se la Răşinari, unde va și muri pe 28 iunie 1873. Este înmormântat doar în haina călugărească, în cripta sa de la Rășinari, fără predică și fast, oficiant fiind doar duhovnicul său.
În ziua de 20 decembrie a anului 1842, Obşteasca Adunare Extraordinară a Munteniei alege ca domn pe Gheorghe Bibescu. Gheorghe Bibescu (1804-1873) a fost domnitor în Muntenia (Valahia) în perioada 1 ianuarie 1843 – 13/25 iunie 1848. După ce-şi face studiile la Bucureşti şi Paris, intră în 1824 în administraţia publică a ţării, la Ministerul de Justiţie şi de Externe, dar demisionează în 1834, trăind până la 1842 la Paris şi Viena. Reîntors în Muntenia, conduce opoziţia contra domnitorului Alexandru D. Ghica şi reuşeşte să ia tronul. La domnia Munteniei (Valahiei) a luat unele măsuri bune: a majorat numeric armata, a făcut ordine în finanţele ţării, i-a ajutat pe sinistraţii bucureşteni care şi-au pierdut casele în urma unui incendiu în ziua de Paşti a lui 1847.
Domnia lui a suferit din cauza influenţei covârşitoare a Rusiei. Concesia minelor dată rusului Trandafiloff, produce mari nemulţumiri, iar adunarea ţării o anulează. La fel de rău a fost primită încercarea lui de a introduce limba franceză ca limbă de predare în şcolile superioare.
Revoluţia Franceză de la 1848, se repercutează şi în Bucureşti. După citirea Proclamaţiei de la Islaz (9 iunie 1848), ea este impusă şi domnitorului la Bucureşti. Bibescu a fost indecis, nu a trecut nici de partea revoluţiei şi nici nu a înăbuşit-o, astfel încât este nevoit să abdice la 13/25 iunie 1848 şi să părăsească ţara plecând în Transilvania.
La 20 decembrie 1974, la Lviv s-a născut cântăreţul de operă (bas-bariton), solistul Operei Naţionale din Paris, voluntarul, participantul la luptele din Donbas pentru apărarea independenţei Ucrainei, Eroul Ucrainei, Vasyl Slipak. Vasyl Slipak (1974-2016) a absolvit Conservatorul din Lviv, participând chiar în timpul studiilor la diferite concursuri muzicale şi proiecte internaţionale. În 1997 a susţinut cu succes concursul şi fost primit la Opera Naţională din Paris. Având contract cu Opera din Paris, Vasyl Slipak nu a putut participa la Revoluţia Demnităţii, dar în curând s-a întors în Ucraina şi a plecat voluntar pe frontul din Donbas, unde a căzut cu moarte de erou, apărându-şi Patria.
20 decembrie 1996 a încetat din viaţă astronomul şi scriitorul american, Carl Sagan. Carl Sagan (1934-1996) fost pionier al exobiologiei și fondator al programului de căutare a inteligenței în Univers ( SETI – Search for Extra-Terrestrial Intelligence). Este cunoscut în lumea întreagă datorită cărților sale cu temă științifică, dar mai ales datorită serialului de televiziune „Cosmos: Călătorie în Univers”. Odată cu acest serial a fost publicată și o carte cu același nume. Sagan a scris și romanul „Contact” care a fost ecranizat in 1997 , având-o în rolul principal pe actrița Jodie Foster şi a fost de asemenea autor, coautor sau editor a peste 20 de cărți, și a publicat peste 600 de lucrări științifice și articole.
(V.K.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com