La 1 august 1714 Dimitrie Cantemir a devenit primul român, membru al unui înalt for ştiinţific internaţional (Academia din Berlin). Dimitrie Cantemir (1673-1723) a fost domnul Moldovei în două rânduri (martie-aprilie 1693 și 1710 – 1711) și un mare cărturar al umanismului românesc. Printre ocupațiile sale diverse s-au numărat cele de enciclopedist, etnograf, geograf, filozof, istoric, lingvist, muzicolog și compozitor. A fost membru al Academiei de Științe din Berlin. George Călinescu îl descria drept „un erudit de faimă europeană, voievod moldovean, academician berlinez, prinț moscovit, un Lorenzo de Medici al nostru”.
La 1 august 1883 s-a născut Pantelimon Halippa. Pantelimon (sau Pan) Halippa (1883-1979) a fost un publicist și om politic român basarabean, unul dintre cei mai importanți militanți pentru afirmarea spiritului românesc în Basarabia și pentru unirea acestei provincii cu România. A fost președintele Sfatului Țării care a votat unirea în 1918. A ocupat funcții de ministru în diferite guverne. A fost persecutat politic de regimul comunist și închis la Sighet. Membru corespondent al Academiei Române exclus în 1948, repus în drepturi în 1990.
La 1 august 1945, în localitatea Podari, Dolj, s-a născut vestitul cântăreț, compozitor și actor român, Tudor Gheorghe. A avut o copilărie grea, fiindcă tatăl său, cântăreț la biserică, a fost arestat și ținut după gratii ca deținut politic de către regimul comunist. A învățat la Liceul „Nicolae Bălcescu” din Craiova, apoi a urmat cursurile de actorie la Institutul de Teatru din București, pe care l-a absolvit în 1966. La vârsta de 21 de ani a debutat pe scena Teatrului Național din Craiova. În decursul a două decenii, din 1970 și până în 1990, actorul Tudor Gheorghe a jucat în spectacole cu mare profunzime artistică „Mitică Popescu” de Camil Petrescu, „Filfizonul pedepsit” de John Vanbrigh, „Unchiul Vania” de Anton Cehov, „Piticul din grădina de vară” de Dumitru Radu Popescu.
În anul 1969 Tudor Gheorghe prezintă primul său recital „Menestrel la curțile dorului”, în care include poezii de Lucian Blaga, Tudor Arghezi și Ion Barbu. Apoi a studiat timp de trei ani la Institutul de Folclor din București. În această perioadă a realizat al doilea spectacol „Șapte balade”. Dacă în anul 1971 Eugen Barbu spunea despre Tudor Gheorghe că „de la Maria Tănase nu am avut o personalitate mai puternică în ce privește comorile noastre folclorice ca acest tânăr și neîntrecut actor din Craiova”, în 1988 Marin Sorescu a recunoscut: „De fiecare dată când îl ascult, Tudor Gheorghe îmi confirmă bănuiala că poezia românească – populară și cultă – poate mișca munții”.
După revoluția din 1989 numărul spectacolelor cântărețului și compozitorului Tudor Gheorghe a crescut considerabil. Într-un interviu, realizat mai înainte, el recunoaște: „În toată cariera mea, în acești 40 și ceva de ani, i-am uimit pe spectatorii mei cu varietatea stilurilor pe care le-am abordat în spectacolele mele. Am făcut restituirile folclorice alături de taraf, am trecut și prin muzica interbelică, am făcut și cântece pentru copii, am făcut și muzica închisorilor comuniste, am dedicat spectacole poeților Marin Sorescu, Caragiale, Grigore Vieru, Mircea Micu și acum mă pregătesc de o altă premieră, absolut încântătoare. Spectacolul se va numi „Declarație de dragoste” și va fi cu poezia de dragoste, mai puțin știută, a lui Adrian Păunescu”. Tudor Gheorghe se declară apolitic și spune, în toate interviurile sale, că nu a făcut și nu va face politică: „Pentru mine, politica promovării culturii naționale este cea mai frumoasă politică”.
Tudor Gheorghe a cântat și pe scena din Cernăuți, în fața unui numeros public de români nord bucovineni, care erau înaripați nu numai de cântecele minunate ale acestui mare interpret și actor, dar și de entuziasmul pe care le insufla valul de renaștere națională de la începutul anilor 90 ai secolului trecut.
La 1 august 2008 a încetat din viață Radu Grigorovici, fizician român, membru titular al Academiei Române și vicepreședinte al acesteia (1990–1994). A adus contribuții fundamentale la fizica semiconductorilor amorfi; este considerat fondatorul școlii românești de cercetare în acest domeniu. Radu Grigorovici s-a născut la 20 noiembrie 1911, la Cernăuți. În 1928, după absolvirea Liceului „Aron Pumnul” şi-a continuat studiile la Universitatea din Cernăuţi, obţinând, în 1931, licenţa în ştiinţe chimice şi, în 1834, în ştiinţe fizice. După patru ani îşi lua doctoratul cu teza „Potenţialul disruptiv în vapori de mercur” iar în anul 1958 a obţinut titlul de doctor docent. A început cariera universitară la Cernăuţi ca preparator la Laboratorul de fizică experimentală a profesorului Eugen Bădărău, „cel mai bun conducător de catedră pe care l-am cunoscut”, pe care l-a însoţit când, în anul 1936, a fost transferat ca şef al catedrei de fizică moleculară, acustică şi optică la Universitatea din Bucureşti. A urcat treptele ierarhiei universitare, ajungând conferenţiar şi a predat cursuri de optică geometrică şi electromagnetică, optică generală, optotehnică, fotoluminescenţă, spectroscopie aplicată, electronică generală. În 1960, Radu Grigorovici a fost nevoit să-i întrerupă cariera universitară, „sfătuit discret şi binevoitor” să aleagă cercetarea. În 1963 a devenit şef al Secţiei de Semiconductori şi, apoi, director adjunct ştiinţific al Institutului de Fizică al Academiei Române. A mai fost lector al Institutului de Fizică Teoretică de la Trieste, lector la Şcoala de vară de Semiconductori Amorfi de la Universitatea scoţiană Aberdeen şi profesor invitat la Universitatea „Pierre et Marie Curie” din Paris.În 1963 a fost ales membru corespondent al Academiei Române, membru titular în 1990 şi vicepreşedinte 1990-1994, participând activ şi responsabil la procesul de refacere al acestui „for reprezentativ al spiritualităţii româneşti”. A publicat documente despre Bucovina natală.
La 1 august 2011 a murit Andrei Hropotinschi, critic literar, prozator, om de ştiinţă, folclorist, traducător din Republica Moldova. S-a născut la 19 august 1942 în satul Dângeni, raionul Ocniţa. A absolvit Universitatea de Stat de la Chișinău în anul 1965. A avut o carieră fructuoasă, activând în diverse domenii. Activitatea de critic literar şi-o începe în anul 1966, publică articole de critică literară, recenzii, schiţe. Este autorul câtorva cărţi de critică literară a scriitorilor contemporani: „Evoluţia prozei contemporane” — 1978, „Reflecţii critice” — 1986, „Revelaţia slovei artistice” — 1979, în care sunt dezvăluite multe aspecte ale creaţiei prozatorilor, poeţilor şi dramaturgilor moldoveni, precum şi al studiului monografic „Treptele creaţiei — trepte ale măiestriei” (1981), consacrat activităţii literare a lui Vladimir Beşleagă. O atenţie deosebită a acordat legăturilor dintre literatură şi folclor, în mod special culegerii folclorului. Publică, de asemenea, articole şi recenzii despre cinematografia şi arta teatrală moldovenească. A explorat şi domeniul literaturii umoristice — ciclul de schiţe „Teleleu Tănasă”. Desfăşoară şi o intensă muncă de traducător. În anul 1988 a văzut lumina tiparului cartea „Problema vieţii şi a creaţiei” — o analiză a operei lui Ion Druţă. A participat la pregătirea unor serii de culegeri de folclor şi ediţii ale scriitorilor clasici.
Evenimente din ziua de 1 august:
1404: Alexandru cel Bun depune la Cameniţa, jurământ de vasalitate față de regele polon.
1789: Bătălia de lângă Focșani în timpul războiului ruso-turc 1787-1791. Oștirile ruso-austriece în frunte cu A. Suvorov înving oștirile turcești conduse de Osman-Paşa.
1867: A avut loc prima ședință a Societății Literare Române.
1874: A intrat în exploatare calea ferată Iași-Ungheni.
1913: A decedat Lesei Ukrainka (Larisa Petrivna Kosaci-Kvitka; 1871–1913), poetă și activistă publică ucraineană. Avea doar 42 de ani.
1914: Germania a declarat război Rusiei. Începutul Primului Război Mondial.
1917: S-a încheiat Bătălia de la Mărăști – una dintre principalele bătălii desfășurate pe teritoriul României în timpul primului război mondial (11/24 iulie 1917 și 19 iulie/1 august 1917), o operațiune ofensivă a armatei române și armatei ruse cu scopul de a încercui și distruge Armata a 9-a Germană. Armata II română, comandată de generalul Alexandru Averescu, a reușit să cucerească de la Armata 1 austro-ungară un teritoriu cu lățimea de 30 km și adâncimea de 20 km. Armata română a capturat 2.000 prizonieri și 70 tunuri, având pierderi de circa 1.500 morți și 3.000 răniți.
1961: Desemnarea membrilor Academiei de Științe din Moldova sovietică. La 26 iulie 1960 Guvernul URSS a adoptat Hotărârea „Cu privire la crearea Academiei de Științe a RSS Moldovenești” în baza instituțiilor științifice ale Filialei Moldovenești a Academiei de Științe a URSS. Academia de Științe a RSS Moldovenești era parte integrantă a sistemului academic sovietic, în subordonarea Prezidiului AȘ a URSS și a Consiliului de Miniștri al RSS Moldovenești.
1975: Sesiunea finală a Conferinței pentru securitate și cooperare în Europa
Conferința pentru securitate și cooperare în Europa, deschisă la 3 iulie 1973 la Helsinki și continuată la Geneva între 18 septembrie 1973–21 iulie 1975, a fost încheiată la Helsinki. A fost semnat Actul Final de la Helsinki.
2001: A intrat în vigoare documentul Carta europeană a limbilor regionale sau minoritare a Consiliului Europei, prezentat spre semnare statelor membre ale CE la 5 noiembrie 1992, la Strasbourg.
2008: Serviciul BBC în limba română și Radio Europa Liberă și-au încetat activitatea. Radio Londra a transmis prima sa emisiune în limba română la 15 septembrie 1939 (la două săptămâni după izbucnirea celui de-al doilea război mondial), tot atunci fiind creată Redacția română. La 1 august 2008 a încetat să emită în România, continuându-și transmisia în Republica Moldova și regiunea Transnistria.
(V.K.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com