La 1 noiembrie 1599 a avut loc intrarea triumfală în Alba Iulia a lui Mihai Viteazul (1599-1600). Transilvania intra sub stăpânirea domnului muntean. Domnia lui Ieremia Movilă, devotat polonezilor, însemnase practic îndepărtarea Moldovei de Sfânta Alianţă. În Transilvania, Sigismund renunţa la tron în favoarea vărului său, Andrei Bathory (de asemenea înclinat către politica polonă). În iulie 1599 Mihai Viteazul a trimis o solie la Praga pentru a cere încuviinţarea împăratului Rudolf al II-lea pentru punerea în practică a iniţiativei sale. Primind un răspuns favorabil, la sfârşitul aceluiaşi an, intră în Transilvania prin pasul Buzău cu o armată formată din români şi mercenari de diferite etnii: unguri şi secui din Ardeal, polonezi, sârbi etc. După victoria asupra lui Andrei Bathory (Bătălia de la Şelimbăr, 18/28 octombrie 1599) îşi face intrarea triumfătoare la Alba Iulia pe 1 noiembrie 1599 primind cheile fortăreţei de la episcopul Demetrius Napragy. Chiar dacă a fost recunoscut de Dietă doar ca guvernator imperial, Mihai a fost conducătorul de facto al Transilvaniei.
În data de 1 noiembrie 1823 se naște la Iași Lascăr Catargiu, care avea să joace un rol important în politica Principatelor Unite și a Regatului României, fiind de patru ori prim-ministru și liderul incontestabil al Partidului Conservator. A participat ca membru al Locotenenței Domnești la schimbarea regimului politic din februarie 1866 și a contribuit la consolidarea instituțiilor statului în timpul domniei lui Carol I. Deși nu era un orator strălucit și vorbea cu un puternic grai moldovenesc pe care adversarii liberali îl ironizau adesea în Parlament, acest boier de modă veche a salvat efectiv monarhia din România în martie 1871: când principele Carol I a convocat Locotenența Domnească pentru a-și anunța abdicarea, dezgustat de violențele antidinastice din București, Catargiu l-a oprit cu o frază scurtă – „Măria Ta, asta nu se poate!”, a preluat guvernarea cu mână de fier timp de cinci ani și a asigurat stabilitatea care a permis proclamarea Independenței la 1877.
La 1 noiembrie 1834, în capitala Moldovei este deschisă „Școala centrală de fete” de la mănăstirea Trei Ierarhi, prima instituție publică de învățământ feminin din Moldova, la inițiativa cărturarului Gheorghe Asachi. Într-o societate în care accesul femeilor la educație era încă restrâns la pensionatele private pentru fiicele marilor boieri, inițiativa reprezintă un pas important în dezvoltarea învățământului modern românesc. Pentru a învinge rezistența părinților conservatori, care se temeau că știința de carte le va strica moravurile fetelor, Asachi a recurs la o stratagemă pedagogică subtilă: a numit instituția „Institutul pentru creșterea fetelor în lucrul mâinilor și învățătura elementară”, strecurând lecțiile de citire, gramatică, istorie și aritmetică printre cursurile de cusut, țesut și „economie casnică”, iar la examenul public din primul an a expus cămășile cusute de eleve lângă caietele lor de caligrafie.
La 1 noiembrie 1836, Horodnic de Jos, Suceava, s-a născut Ion G. Sbiera, folclorist, memorialist și istoric literar, membru fondator (1866) al Academiei Române. A studiat la Facultatea de Drept a Universității din Viena și a audiat cursuri la Facultatea de Filosofie (1857–1861). A fost custode al Bibliotecii Bucovinei, profesor de Limba și literatura română la Universitatea din Cernăuți, una din personalitățile proeminente ale culturii românești din Bucovina. A fost profesorul lui Mihai Eminescu. A colaborat la Gazeta de Transilvania, Almanachul Bucovinei, Arhiva, Candela, Familia, Vatra etc. A fost fondator și conducător al Foii Societății pentru Cultură și Literatura Română din Bucovina. A publicat cronici, articole, studii de istorie și istorie literară, lingvistică, folclor: Despre însemnătatea refrenului „O lere Doamne”, din colindele române, despre timpul ivirii și însemnătatea lor, Grigore Ureche. Contribuiri pentru o biografie a lui, Codicele Voronețean, Povești și poezii poporale românești, Colinde, cântece de stea și urări la nunți, Aron Pumnul. Voci asupra vieței și însemnătății lui, Mișcări literare la românii din Bucovina, Mișcări culturale și literale la românii din stânga Dunării în răstimpul de la 1504–1714, O pagină din istoria Bucovinei din 1848–1850, dimpreună cu niște notițe despre familia Hurmuzachi; și basme pe care le-a cules. A decedat la 22 octombrie 1916, la Cernăuți.
La 1 noiembrie 1989 a murit asasinată, Mihaela Runceanu, solistă româncă de muzică ușoară. Mihaela Runceanu (n. 4 mai 1955, Buzău – 1 noiembrie 1989, București) a fost o cântăreață română de muzică ușoară și profesoară de canto la Școala Populară de Artă din București. Pe data de 28 octombrie 1989, Mihaela Runceanu a participat la spectacolul-maraton de mare succes „Start Melodii’89”, care a avut loc la Sala Radio. A avut un succes fantastic, fiind bisată de trei ori. De emoție, Mihaela a îngenuncheat la aplauzele publicului. Acesta a fost ultimul spectacol susținut de Mihaela Runceanu. Pe 30 octombrie 1989, a apărut la Electrecord, „Pentru voi, muguri noi“, cel de-al treilea disc al artistei.
Pe 1 noiembrie, în jurul orei 1:00, Mihaela Runceanu a fost asasinată în garsoniera sa din București situată pe Șoseaua Mihai Bravu. Pe data de 2 noiembrie, la doar 36 de ore de la comiterea crimei, Daniel Cosmin Ștefănescu a fost prins și arestat. Pe 4 noiembrie 1989 Mihaela Runceanu a fost înmormântată la cimitirul „Dumbrava” din Buzău.
Evenimente istorice din ziua de 1 noiembrie:
333 î.Hr.: În una dintre cele mai importante confruntări ale Antichității, asociată convențional cu data de 1 noiembrie, armata macedoneană condusă de Alexandru cel Mare învinge forțele Imperiului Persan, obligându-l pe Darius al III-lea să fugă de pe câmpul de luptă. Victoria deschide drumul cuceririlor lui Alexandru în Orientul Apropiat și contribuie decisiv la prăbușirea puterii persane.
1800: Președintele John Adams se mută în reședința prezidențială de la Washington, deși construcția nu era încă terminată. Casa Albă avea să devină unul dintre cele mai cunoscute simboluri ale puterii politice din lume și reședința oficială a tuturor președinților americani care i-au urmat. Când Adams a coborât din trăsură în acea sâmbătă rece de toamnă, tencuiala pereților era încă udă, în curte zăceau cuptoarele de cărămidă ale muncitorilor, nu exista nicio toaletă interioară, iar prima doamnă, Abigail Adams, a fost nevoită câteva zile mai târziu să întindă rufele la uscat în viitoarea sală de recepții (East Room); în a doua sa noapte în clădirea înghețată, Adams i-a scris soției sale o rugăciune – „Fie ca doar oameni cinstiți și înțelepți să conducă vreodată sub acest acoperiș”, cuvinte pe care Franklin D. Roosevelt a ordonat să fie săpate în marmura șemineului din sala de mese oficială a Casei Albe.
1876: Ciprian Porumbescu a fost ales în fruntea Societății Arboroasa – societate a studenților români de la Universitatea din Cernăuți, capitala Ducatului Bucovinei din Austro-Ungaria. Ea a funcționat între anii 1875–1877 și a atras mai multe zeci de participanți în activitățile sale, care au fost de natură atât culturală, cât și patriotică.
1894: Nicolae al II-lea devine ultimul țar al Rusiei. Imediat după moartea tatălui său, Alexandru al III-lea, la palatul Livadia din Crimeea, Nicolae al II-lea urcă pe tronul Imperiului Rus, din care făcea parte la acea vreme și Basarabia. Domnia sa va fi marcată de războaie, revoluții și de prăbușirea monarhiei în 1917, evenimente care vor schimba radical și destinul provinciei dintre Prut și Nistru.
1928: La ora 17:00, Societatea de Difuziune Radiotelefonică din România începe emisia oficială din București, pe lungimea de undă de 401,6 metri, primul mesaj fiind rostit de fizicianul și profesorul Dragomir Hurmuzescu, președintele consiliului de administrație.
1998: Intră în funcțiune noua Curte Europeană a Drepturilor Omului. În data de 1 noiembrie, prin intrarea în vigoare a Protocolului nr. 11 la Convenția Europeană a Drepturilor Omului, Curtea de la Strasbourg devine o instituție judiciară permanentă, cu un mecanism direct și obligatoriu de examinare a cererilor individuale.
2020: La scrutinul prezidențial din Republica Moldova, candidata pro-europeană Maia Sandu obține cele mai multe voturi (36,16%), devansându-l pe președintele în exercițiu, socialistul pro-rus Igor Dodon (32,61%). Rezultatul deschide drumul către victoria sa categorică din turul al doilea, desfășurat pe 15 noiembrie, când devine prima femeie aleasă președinte al Republicii Moldova.
2021: Statisticile internaționale centralizate de Universitatea Johns Hopkins privind pandemia de COVID-19 ating și depășesc pragul psihologic de cinci milioane de decese raportate oficial la nivel global, deși bilanțul real era deja considerabil mai mare.
(V.K.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com