La 16 mai 1812 a fost semnată Pacea de la București prin care se încheia războiul ruso-turc (1806-1812). Jumătatea de est a Moldovei ce avea să fie denumită Basarabia, intră în componența Rusiei. Prin acest tratat, Principatul Moldovei a fost redus la o zonă geografică care a inclus cea mai mare parte a Moldovei Occidentale, în timp ce partea orientală, atribuită Imperiului Rus, a devenit o provincie, denumită atunci Basarabia, a Imperiului țarist (succesiv krai în 1812, oblast în 1828 apoi gubernie în 1871). Dacă, la început, țarul Alexandru I a încercat să câștige simpatia noilor supuși prin asigurarea unor condiții de dezvoltare autonome a provinciei, în scurtă vreme s-a trecut la reorganizarea Basarabiei ca gubernie, populația fiind supusă politicii de rusificare. Imediat după anexare, boierii locali, conduși de prințul moldovean Scarlat Sturza (devenit guvernator) și de Gavriil Bănulescu-Bodoni, Mitropolit al Chișinăului și Hotinului, au semnat o petiție pentru auto-guvernare și crearea unui guvern civil, bazat pe legile moldovenești tradiționale, oficial recunoscut în 1818. Atât româna cât și rusa au fost atunci limbi folosite de administrația locală. Bănulescu-Bodoni, de asemenea, a obținut permisiunea pentru deschiderea unui seminar și o tipografie, biserica din Basarabia devenind o eparhie a Bisericii Ortodoxe Ruse.
Dar treptat, limbii ruse a început să i se acorde o tot mai mare importanță. Conform autorităților imperiale, din 1828 actele oficiale au început să fie publicate numai în limba rusă, iar pe la 1835, s-a acordat un termen de 7 ani în care instituțiile statului mai puteau accepta acte redactate în limba română. Limba română a mai fost acceptată ca limbă de predare în învățământul public până în 1842, din acest moment statutul ei devenind unul de obiect secundar.
La 4/16 mai 1871, la Storojineț, Bucovina, s-a născut Gheorghe Grigorovici, medic, om politic social-democrat bucovinean. A studiat Medicina la Universitatea din Viena (1892–1901), în anii studenției alăturându-se mișcării social-democrate, în Partidul Social Democrat din Austria. S-a remarcat prin conferințe în cercurile muncitorești și a fost delegat de conducerea partidului pentru a organiza muncitorimea în Bucovina în partid și în sindicate. A renunțat la medicină pentru a se consacra activității politice. S-a căsătorit cu Tatiana Pisterman, teoreticiană a social-democrației, care a desfășurat o activitate intensă de asistență socială în rândul populației nevoiașe din Cernăuți. Militant pentru unitatea național-politică a românilor și pentru progres social, a fost redactor la Volkspresse, ziarul în limba germană al social-democraților bucovineni, a fondat în 1906 Lupta, prima gazetă social-democrată în limba română din Bucovina. A fost membru fondator, secretar, președinte al Partidului Social Democrat Român din Bucovina, secretar al Uniunii Generale a sindicatelor din Bucovina. A fost primul deputat român social-democrat în Parlamentul de la Viena, pentru două mandate, folosind tribuna Parlamentului pentru a critica administrația de stat austro-ungară și a dezvălui starea de mizerie a muncitorilor și țăranilor bucovineni; a fost cel dintâi care a folosit limba română în Parlamentul austriac. A fost deputat și în Parlamentul României Mari, ales în 1920 și 1931. A decedat la 18 iulie 1950, în închisoarea Văcărești.
La 16 mai 1928, în satul Lozova, Nisporeni, s-a născut Zlata Tcaci, compozitoare din Republica Moldova. A absolvit Conservatorul de Stat „Gavriil Musicescu” din Chișinău, având diplomă în Muzicologie (1952) și Compoziție (1962). A desfășurat aici o prodigioasă activitate didactică pe parcursul a mai mult de 40 de ani. Maestru Emerit al Artei din Moldova (1974), laureată a Premiului de Stat al Moldovei (1982) și a altor premii și distincții, Zlata Tcaci a fost autoare a peste 800 de lucrări muzicale realizate în genuri muzicale diferite: de la cântece și miniaturi instrumentale pentru copii până la cicluri vocale, compoziții simfonice, vocal-simfonice și muzical-teatrale. 578 din ele au fost editate. Un loc prioritar în creația compozitoarei l-a ocupat muzica pentru copii. A fost autoarea primei opere și a primului balet pentru copii din muzica moldovenească postbelică. A decedat la 1 ianuarie 2006, la Chișinău.
La 16 mai 1980 scriitorul român Marin Preda a murit subit la casa de creaţie de la Mogoşoaia. Marin Preda (1922-1980) a fost nuvelist, romancier, scriitor și director de editură român. În 1974 este ales membru corespondent al Academiei Române. Marin Preda debutează în aprilie 1942 cu schița „Părlitu’”. Debutul la 20 de ani îi dă încredere în scrisul său, publicând în continuare schițe și povestirile. Experiență sa militară o descrie în romanele „Viața ca o pradă” și „Delirul”. În 1945 devine corector la ziarul „România liberă”. În 1956 primește Premiul de Stat pentru romanul Moromeții. Din 1952 devine redactor la revista „Viața românească”. În 1970 traduce în colaborare cu Nicolae Gane romanul lui Fiodor Dostoievski „Demonii”. Romanul său „Marele singuratic”, primește premiul Uniunii Scriitorilor pe anul 1971. În 1980, la editura pe care o conducea, publică ultimul său roman „Cel mai iubit dintre pământeni”. O lună mai târziu este ales deputat în Marea Adunare Națională. Pe 16 mai 1980 moare la vila de creație a scriitorilor de la Palatul Mogoșoaia. Fratele scriitorului, Saie, crede că a fost asasinat de Securitate, dar probele din dosar au dispărut. Familia lui Marin Preda este convinsă că moartea fulgerătoare a scriitorului are o legătură cu publicarea romanului „Cel mai iubit dintre pământeni” și a survenit în condiții oculte.
La 16 mai 2012, s-a stins din viață, la vârsta de 76 de ani, în urma unei boli incurabile, primadona Operei Naţionale din Republica Moldova, Maria Bieșu. S-a născut la 3 august în anul 1935 în satul Volontirovca, raionul Ştefan Vodă. În 1955 a fost admisă fără examinare la Conservatorul de Stat din Chișinău, clasa profesorului Susana Zarifian, la care a studiat timp de patru ani. În timpul studiilor, Maria Bieşu a devenit populară în ţară ca solistă a Orchestrei de muzică populară moldovenească „Fluieraş”. În 1961 a absolvit Conservatorul, clasa profesoarei Polina Botezat.
Maria Bieșu debutează pe scena Operei în 1962. În anii 1965-1967, tânăra cântăreață de operă din Moldova îşi perfecţionează măiestria la teatrul „La Scala” din Milano. După aceasta cântă la Teatrul Bolshoi, pe scenele celor mai reprezentative teatre de operă din fosta Uniune Sovietică, la Metropolitan Opera din New ̶ York, la teatrele din Cehoslovacia, Germania, Bulgaria, Iugoslavia, România, Ungaria, Polonia, Finlanda şi Austria.
Cântăreața nu numai a interpretat partitura în scenă, dar şi a participat la şapte filme, precum şi a înregistrat pe discuri numeroase arii, cântece şi romanţe. A organizat Festivalul tinerilor cântăreți „Alexei Stârcea”, festivaluri folclorice, Festivalul de operă şi balet „Invită Maria Bieșu”. În anul 1970 i-a fost acordat titlul de Artistă a Poporului din URSS, în 1990 — Erou al Muncii Socialiste, Premiul Lenin, Premiul de Stat al RSS Moldova şi URSS.
Evenimente istorice din ziua de 16 mai:
1648: S-a încheiat Bătălia de la Jovti Vodî. Victoria armatei de 9 mii de oameni a lui Bogdan Hmelnițki și a miilor de tătari aliați împotriva detașamentului polonez de 6 mii de oameni al lui Mikołaj Potocki. Polonezii au fost învinși complet, iar o parte din cazacii înregimentați a trecut de partea lui Hmelnițki. Aceasta a fost prima victorie a forțelor armate rebele în cursul Războiului de Eliberare din Ucraina.
1703: Țarul Petru cel Mare a fondat orașul Sankt Petersburg, dorind să creeze o „fereastră către Europa”.
1703: Moare Charles Perrault, povestitor, dramaturg și traducător francez. Este cunoscut în lumea întreagă pentru povestirile sale adresate copiilor sau adolescenților.
1804: Napoleon I a fost proclamat împărat al Franței.
1864: Moare Simion Bărnuțiu, ideolog al Revoluției de la 1848, jurist, filozof și estetician.
1886: La Râmnicu Sărat, s-a născut Florica Cristoforeanu, mezzosoprană, cântăreață de operă, operetă și lied.
1929: A avut loc prima ediție a Premiilor Oscar (Academy Awards), în cadrul unui banchet privat la Hotelul Hollywood Roosevelt.
2004: Cea de-a 49-a ediție a concursului muzical „Eurovision” de la Istanbul a fost câștigată de cântăreața ucraineană Ruslana Lyjyciko cu piesa „Wild Dances” („Dansuri sălbatice”).
2008: Ucraina a devenit al 152-lea membru al Organizației Mondiale a Comerțului.
(V.K.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com