La 17 august 1799 s-a născut Barbu Știrbei, domn al Țării Românești în perioadele iunie 1849 – 29 octombrie 1853 și 5 octombrie 1854 – 25 iunie 1856. Barbu Dimitrie Știrbei ( 1799-1869) în timpul studiilor la Paris, în 1819, a fost inițiat într-o lojă masonică. Pe tron s-a dovedit a fi un conducător prudent, activ și bun organizator. Greutățile pe care le-a avut de înfruntat, erau întreținerea armatei de ocupație ruso-turce (sarcină rămasă și după Convenţia de la Balta Liman din 1849) și să facă față puterii prea mari avute de comisarii extraordinari. Abia în 1851, după ce țara se înglodase în datorii grele, a putut să obțină retragerea ocupanților. Știrbei, prin economii și controlul sever al cheltuielilor, a reușit să scadă două treimi din datoriile țării și a găsit timp și mijloacele necesare chiar și pentru activități constructive. A ridicat teatrul din București, a redeschis școlile închise pe timpul Revoluției de la 1848, a mai îmbunătățit dispozițiile Regulamentului Organic cu privire la țărani.
La 17/30 august 1872, în localitatea Bujoru, Caraș-Severin, s-a născut Traian Vuia, inventator, pionier al aviației mondiale, membru de onoare (din 1946) al Academiei Române. După absolvirea bacalaureatului în 1892, a plecat la Budapesta pentru a se înscrie la Politehnică, dar a urmat doar un an cursurile la secția mecanică, la seral. Neavând destui bani, s-a înscris la Drept și a practicat în birouri de avocatură din Banat pentru a-și putea asigura mijloacele de trai, afirmându-se și în domeniul științelor juridice. În 1901 a devenit Doctor în Științe Juridice cu teza: Militarism și industrialism, regimul de Status și contractus. S-a întors la Lugoj și a continuat să studieze problema zborului; a început să construiască primul aparat de zbor, pe care l-a numit aeroplan-automobil. Din cauza lipsurilor financiare, nu a reușit să-și ducă la capăt proiectul și a decis să plece la Paris, în iulie 1902, sperând că va găsi pe cineva interesat să-i finanțeze proiectul, mai ales printre pasionații de aerostate. A realizat cu eforturi proprii un aeroplan-automobil. Deși Academia de Științe de la Paris i-a respins proiectul cu motivația că ar fi prea utopic, s-a înscris pentru un brevet, acordat pe 17 august 1903 și publicat pe 16 octombrie 1903. În toamna lui 1904 a început să-și construiască și un motor, tot invenție personală. În 1904 a obținut un brevet pentru această invenție în Marea Britanie. A reușit să zboare, la 18 martie 1906, pe câmpul de la Montesson. Acesta a fost primul zbor din istoria aviației mondiale, efectuat cu un aparat mai greu decât aerul. A continuat cu noi invenții, spre exemplu un generator de abur (1925), sau două elicoptere (între 1918–1922). A decedat la 3 septembrie 1950, la București.
În ziua de 17 august a anului 1925 a încetat din viaţă Ioan Slavici, scriitor român. Ioan Slavici (1848 -1925) a fost membru corespondent (din 1882) al Academiei Române. Opera literară a lui Ioan Slavici este influențată de viața satului ardelean. Scriitorul a fost considerat de criticul George Călinescu un „instrument de observație excelent” al mediului rural, oferind în nuvelele sale poporale și în studiile sale o frescă a moravurilor, a comportamentului oamenilor în funcție de stratificarea lor socială, în cele mai mici detalii ale ținutei, îmbrăcămintei, vorbirii și gesturilor. L-a cunoscut pe Mihai Eminescu la Viena, iar la îndemnul acestuia a debutat cu comedia „Fata de birău” în anul 1871. Printre cele mai importante scrieri literare ale lui Ioan Slavici se numără romanul „Mara”, nuvelele „Moara cu noroc” și „Pădureanca”, iar memoriile sale publicate în volumul „Amintiri”, apărut în anul 1924, au o importanță deosebită pentru istoria literaturii române. Redactor la „Timpul” în București și, mai apoi, fondator al „Tribunei” din Sibiu, Slavici a fost un jurnalist renumit. În urma articolelor sale a fost închis de cinci ori, atât în Austro-Ungaria, ca presupus naționalist român, cât și în România, ca presupus spion austro-ungar. Această experiență a fost reflectată de Slavici în lucrarea memorialistică intitulată „Închisorile mele”, publicată în 1920.
La 17 august 1938, în satul Cârnățeni, Căușeni, s-a născut Andrei Burac, poet, prozator, dramaturg, traducător și publicist din Republica Moldova, membru al Uniunii Scriitorilor din Moldova. A absolvit, în 1964, Institutul de Medicină din Chișinău. A profesat, de-a lungul timpului ca medic-chirurg la Spitalul raional din Căușeni, medic-chirurg la Spitalul clinic din Chișinău și redactor științific pentru domeniile medicină și sport la Enciclopedia RSSM. A debutat în 1965 cu versuri publicate în presa literară. A scris poezie: Orizont vertical, Ispita înfloririi, Culegători în amurg, Flacăra din vechile oglinzi, Există ore; teatru: Primăvara în doi, Iulia, Fântâna Anghelinei, Ispitirea lui Iuda; dialoguri: Asediați de cuvinte; scenarii de film: Fii fericită, Iulia!, Moartea de după prânz, Primăvara în doi etc. A fost membru în Uniunea Teatrală din Moldova, Academia Mondială de Artă și Cultură (California, SUA), Congresul Mondial al Poeților, Uniunea Scriitorilor din România, Filiala Chișinău, președinte al PEN-Clubului din Republica Moldova. S-a stins din viață la 30 iunie 2020.
Pe 17 august 2010 s-a stins din viaţă Anatol Codru, poet, regizor, scenarist din Republica Moldova.
Anatol Codru s-a născut la 1 mai 1936 în satul Molovata Nouă, raionul Dubăsari. A absolvit Universitatea de Stat de la Chișinău în anul 1963 şi Cursurile Superioare a Documentariştilor de la Moscova în anul 1971. A debutat în calitate de regizor şi scenarist al filmului artistic „Trânta”, care a obţinut Premiul I pentru regie la Festivalul de la Minsk. A lucrat regizor la studioul „Moldova-film” (1968-1997). A turnat în total 30 de filme documentare. Pentru succese remarcabile în arta scrisului şi a filmului, i-au fost decernate: Premiul „B. Glavan” (1981) pentru o serie de filme-portrete, Diploma „Pentru cea mai bună regie” la Festivalul republican de filme „Cocostârcul de argint”, ediţia I-a, 1978 pentru documentarul „Balada prietenului meu”, Diploma „Pentru cea mai bună regie” la Festivalul republican de filme „Cocostârcul de argint”, ediţia II-a, 1981 pentru documentarul „Letopiseţul destinului nostru”, Diploma „Pentru cel mai bun film de popularizare a ştiinţei” şi „Premiul Cocostârcul de argint” la Festivalul republican de filme, ediţia IV-a, 1983, Marele Premiu la Festivalul Internaţional de filme din oraşul Ostravo, Cehoslovacia, 1990 pentru filmul „Sunt acuzaţi martorii”, „Premiul Mihai Eminescu”, Suceava, 1992 pentru documentarul „Mihai Eminescu”, Medalia „Mihai Eminescu” şi cea mai înaltă distincţie de stat – „Ordinul Republicii”. În 1999 a fost ales membru de Onoare al Academiei de Ştiinţe a Moldovei, membru de onoare al Academiei Internaţionale de Film „Nika” din Rusia, Academia Internaţională de drept economic şi arta filmului îi acordă titlul Doctor Honoris Causa – 2000.
Evenimente istorice din ziua de 17 august:
1896: Premieră sinistră: are loc, pentru prima oară în lume, un accident de circulație mortal, produs de un automobil. Faptul s-a petrecut la Londra, iar victima se numește Bridget Driscoll. Șoferul nu a fost nici judecat, nici condamnat, întrucât nu exista încă legea circulației. În plus, logica de atunci spunea că pietonul trebuie să se ferească de automobil, nu automobilul să-l ferească pe pieton.
1953: Se naște Herta Müller, scriitoare și traducătoare germană originară din România, laureată a Premiului Nobel pentru Literatură pe anul 2009. Născută în Banat, unde a copilărit, a studiat și și-a petrecut tinerețea, Herta Müller a optat pentru Occident, stabilindu-se în Germania și explicând în presă că a părăsit România din motive pur politice.
1962: Polițiștii de frontieră est-germani ucid un băiat de 18 ani, Peter Fechter, în timp ce acesta încerca să treacă Zidul Berlinului spre Berlinul de Vest, devenind astfel prima victimă a faimosului zid.
1970: Programul sovietic Venera: se lansează Venera 7. La data de 15 decembrie, aceasta va fi prima sondă care va transmite cu succes pe Pământ date de pe suprafața altei planete (Venus).
1977: Pentru prima oară în istorie, o navă de suprafață plutește peste Polul Nord: spărgătorul de gheață sovietic «Arktica» atinge, în plină vară, coordonatele geografice ale Polului Nord, în mijlocul inospitalierului Ocean Înghețat de Nord.
(V.K.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com