22 NOIEMBRIE – ISTORICUL ZILEI

00 3 IS

La 22 noiembrie 1806 a început un nou război între Imperiul Rus și Imperiul Otoman, conflict care avea să afecteze direct Moldova și Țara Românească. Principatele Române au devenit un important teatru de operațiuni militare, deși nu erau părți independente în război.

Conflictul a izbucnit pe fondul rivalității dintre cele două imperii pentru controlul regiunii Mării Negre și al teritoriilor aflate sub suzeranitate otomană. Trupele ruse au ocupat Principatele, iar războiul s-a prelungit timp de aproape șase ani. În 1812, amenințarea invaziei napoleoniene a determinat Rusia să grăbească negocierile de pace cu Imperiul Otoman. Tratatul de la București, semnat la 16/28 mai 1812, a consfințit cedarea către Rusia a teritoriului Moldovei dintre Prut și Nistru, cunoscut ulterior drept Basarabia. Decizia a separat de Moldova un teritoriu cu o populație majoritar românească și a modificat pentru mai bine de un secol raporturile politice din regiune.

La 22 noiembrie 1908, în  Horodnic de Sus, Suceava, s-a născut Iulian Vesper (Teodor Grosu), poet, eseist, traducător și romancier din Bucovina, membru titular al Uniunii Scriitorilor din România. A urmat Liceul „Eudoxiu Hurmuzachi” din Rădăuți (1919–1927), debutând cu versuri și proză la revista Muguri a elevilor liceului, apoi cu poezia Oraș Medieval la revista Junimea Literară din Cernăuți (1929). A urmat doi ani la Facultatea de Litere si Filosofie a Universității din Cernăuți (1927–1929), apoi a continuat studiile la Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din București, având profesori pe Dumitru Caracostea, Ovid Densușianu, Mihail Dragomirescu, Demostene Russo etc. A obținut licența cu calificativul Magna Cum Laude în 1933. A colaborat la diverse publicații periodice precum Junimea Literară, Glasul Bucovinei, Orion, Tinerimea Română, Revista Scriitoarelor și Scriitorilor, Lanuri, Revista Fundațiilor Regale, Universul Literar, Curentul Literar, Vremea, Convorbiri Literare, Gazeta Bucovinenilor, Cele Trei Crișuri, Gazeta Literară, România Literară, Tribuna, Astra, Ramuri, Steaua, Pagini Bucovinene etc. A scris: Echinox în Odăjdii, Primăvara în Țara Fagilor, Viața lui Mihai Viteazul, Chipuri Domnești, Ascultând Nopțile, Peisaj la Marginea Cerului, Memorii etc. și a tradus din D.H. Lawrence, Mihail Șolohov, Sylvain Rose, V.G. Korolenko, I. Iwaszkiewicz etc. A decedat la 11 februarie 1986, la București.

La 22 noiembrie 1914, în satul Berezlogi, judeţul Orhei, Basarabia,  s-a născut Tamara Ciobanu (Taratanskaia), una din cele mai cunoscute cântărețe de operă şi muzică populară ale Moldovei   din a doua jumătate a secolului al XX-lea. După absolvirea liceului de fete „Principesa Dadiani” din Chişinău, își continua studiile la Școala de Medicină, apoi la conservatorul din Saratov (1941-1944). În această perioadă participă în calitate de soprano în corul celebrului preot și om de cultură Mihail Berezovski. A luat lecții particulare de canto , ca peste puțin timp să-și aprofundeze studiile muzicale la Conservatorul de Stat din Moldova, pe care l-a absolvit în 1947. În același an a participat la primul Festival Mondial al Tineretului și Studenţilor din Praga, unde a cântat „Doina”, „Marioara”, „Leana”, cântece care au devenit cartea de vizită a Moldovei. La acest festival a fost distinsă cu titlul de laureat și diploma de gradul I. În anul 1950, după un turneu la Moscova cu orchestra „Fluieraș”, i se conferise Premiul de Stat al URSS, iar după asta fusese aleasă deputat în Sovietul Suprem al Uniunii Sovietice. Și-a folosit statutul de deputat pentru a ajuta o mulțime de oameni. După o altă prezență la Moscova, în 1957, i s-a deschis drumul peste hotare. Aflându-se peste hotare, vizita muzee, monumente de istorie și cultură, în mod special, magazine cu flori. La unul din concertele Tamarei Ciobanu în România a asistat și Mihail Sadoveanu. În timp ce aceasta evolua pe scenă, scriitorul și-a sprijinit capul în mâini și a șoptit: „Dumnezeiește. Dumnezeiește”. În repertoriul interpretei sunt multe piese scrise de Dumitru Gheorghiţă, Eugen Coca, Eugen Doga.  Se spune că ea suferea, că nu avea libertatea alegerii repertoriului, că nu putea vorbi despre studiile sale din anii interbelici și participarea la bogata viață culturală a Chişinăului de până la ocupaţia sovietică. Tamara Ciobanu s-a stins din viaţă la 23 octombrie 1990.

La 22 noiembrie 1916, în Faraoani,  Ucraina, s-a născut Mihail Grecu,  artist plastic român din Basarabia, care a fondat modernismul plastic basarabean și a contribuit la formarea Școlii Naționale de Pictură. A studiat la Academia de Arte Frumoase din București (1937–1940), după al doilea război mondial a studiat la Colegiul republican de arte „I. Repin” din Chișinău, apoi a frecventat lecții de pictură la Școala de Arte, atelierul lui I. Hazov, Chișinău. În 1957 a participat la primele expoziții unionale și internaționale. Creația sa a cunoscut trei perioade distincte, care i-au marcat operele. Prima – însușirea profesională a limbajului plastic profesionist în domeniul desenului compoziției și cromaticii coloristice. Cea de-a doua reflectă experimentele coloritului decorativ, iar ultima – un interes sporit pentru materiale noi și colaj; concomitent se adresează tradițiilor artei populare prin prisma simbolicii mesajului. Format în spațiul cultural românesc, Mihail Grecu a fost considerat un inovator și o „personalitate complexă și extrem de dotată”, care a revoluționat artele plastice din Moldova, rămânând în același timp pe terenul fertil al tradiției românești. Considerat un colorist pasionat, căutător de armonii inedite, pictura sa este interesantă și prin inovații tehnologice (colaj, coloranți fluorescenți, efecte metalice). A decedat la  9 aprilie 1998, la Chișinău.

La 22 noiembrie 2006 a murit la Paris, eseistul, criticul şi istoricul literar Lucian Raicu (Bernard Leibovici, n. 12 mai 1934, Iași). A studiat la Facultatea de Litere a Universității din București pe care a absolvit-o în 1958, apoi, în perioada 1952-1954, Școala de Literatură și Critică Literară „Mihai Eminescu”. Împreună cu soția sa, prozatoarea Sonia Larian, s-a stabilit în 1986 la Paris, în Franța, colaborând cu texte despre literatură la posturile de radio străine Deutsche Welle, Vocea Americii, Europa liberă, etc. A fost redactor la Viața Românească, Gazeta literară și România literară, precum și la Europa Liberă și Radio France International. După 1990, deși era măcinat de boală, a continuat să scrie, trimițând colaborări unor reviste din țară și publicând câteva cărți noi. A scris „Liviu Rebreanu, o analiză meticuloasă a romanelor”, „Revelaţii dure”, „Scene din romanul literaturii”,  „Practica scrisului şi experienţa lecturii”, „Reflecţii asupra spiritului creator”, „Scrisori din Paris”, „Scene, fragmente, reflecţii”, „Journal en miettes cu Eugene Ionesco”, „Critica – formă de viaţă”.

Evenimente istorice din ziua de 22 noiembrie:

1861: În urma consensului stabilit la Conferința reprezentanților Porții Otomane și ai Puterilor garante, Poarta Otomană emană „Firmanul de organizare administrativă a Moldovei și Valahiei” prin care admite unirea administrativă și politică a Principatelor.

1890: S-a născut Charles de Gaulle (Charles André Joseph Marie de Gaulle, d. 9 noiembrie 1970), primul președinte al celei de-a cincea Republici Franceze (8 ianuarie 1959).

1931: Celebrul muzician George Enescu a fost declarat cetățean de onoare a Chișinăului.

1942: Al Doilea Război Mondial: Bătălia de la Stalingrad, generalul Friedrich Paulus îi trimite lui Adolf Hitler o telegramă spunându-i că armata a 6-a germană este înconjurată de Armata Roșie.

1943: Al Doilea Război Mondial: Președintele american, Franklin Roosevelt, premierul britanic Winston Churchill și liderul chinez Chiang Kai-Shek, se întâlnesc la Cairo, pentru stabilirea unui plan de înfrângere a Japoniei.

1960: Uzina „Komunar” din Zaporijjia (în prezent „AvtoZAZ”) a produs primul lot de autoturisme de mic litraj „Zaporojeț” (modelul „cocoșat” ZAZ-965).

1963: Asasinarea lui John F. Kennedy în Dallas, Texas. Vicepreșdintele Lyndon B. Johnson depune jurământul ca nou președinte.

2003: Revoluția Trandafirilor din Georgia: Opoziția, purtând trandafiri în mâini, ocupă Parlamentul din Tbilisi și cere demisia președintelui Eduard Șevardnadze.

2004: Revoluția Portocalie din Ucraina: Zeci de mii de manifestanți s-au adunat, în Piața Independenței din Kiev, la apelul candidatului opoziției, Victor Iușcenko, pentru a denunța fraudele comise în alegerile prezidențiale din 21 noiembrie.

2005: Prin decretul președintelui Viktor Iușcenko, ziua de 22 noiembrie a fost proclamată în Ucraina Ziua Libertății.

(V.K.)

„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com

Добавить комментарий