În ajunul celei de-a 40-a comemorări a celei mai mari catastrofe tehnogene din istorie, avaria de la CNE Cernobyl, echipa Ukrinform a vizitat Zona de Excludere. Alături de militarul Gărzii Naționale a Ucrainei, Mark Baryșevski, am pășit pe străzile orașului Prypiat și am vizitat „Pădurea Roșie”, unde în 2022 trupele ruse au săpat tranșee.
„Această zonă este extrem de contaminată. Cred că rușii știau asta, dar unii dintre ei nici nu înțelegeau unde se află. Doi pași înainte sau la stânga și nivelul radiațiilor se schimbă drastic”, povestește Mark. Dozimetrul confirmă: 300 de microrentgen pe oră. Cu cât ești mai aproape de sol, cu atât nivelul este mai mare.
Piața centrală din Prypiat era odinioară inima orașului. În jurul ei se află „Casa Albă” (unde a locuit directorul centralei, Viktor Briuhanov), Palatul Culturii „Energetik”, restaurantul și terenul de dans. Mark ne arată urmele vieții trecute în sala unde funcționa discoteca „Edison-2”.
Evacuarea a început la 36 de ore după avarie. Au trecut 40 de ani. În ciuda jafurilor, unele lucruri s-au păstrat uimitor de bine. În sala de sport încă atârnă frânghia originală. Prypiat a fost creat ca un „oraș model” al modului de viață sovietic, unde se aduceau mărfuri rare (portocale, banane) pentru propagandă. Sloganurile sovietice de pe clădiri, precum „Atomul să fie muncitor, nu soldat”, au căpătat o ironie amară.
Întrebat cum poate lumea să prevină o altă tragedie, Mark a răspuns: „Este greu să controlezi totul. Priviți Fukushima – acolo natura a jucat rolul principal. Trebuie perfecționate sistemele de protecție, abordat totul cu responsabilitate și profesionalism, măsurat totul până la ultimul centimetru.”
Cernobyl astăzi nu este doar ruine și radiații. Este memoria vie a prețului iresponsabilității umane și a propagandei sovietice. Un loc care trebuie păstrat așa cum este – ca un avertisment sever.
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com