La 19 aprilie 1854 s-a născut inginerul român Anghel Saligny, cel care a proiectat şi construit podul de peste Dunăre de la Cernavoda, unul dintre cele mai mari din lume la vremea aceea. Anghel I. Saligny (1854-1925), academician, inginer constructor, ministru și pedagog, este considerat unul dintre pionierii tehnicii mondiale în proiectarea și construcția podurilor și silozurilor cu structură metalică, respectiv de beton armat, unul dintre întemeietorii ingineriei românești. În anul 1885 Guvernul român a organizat un concurs internațional pentru proiectul unui pod de cale ferată peste Dunăre, la Cernavodă. Nemulțumită de ofertele prezentate de firme străine, atât Comisia de adjudecare a ofertelor, alcătuită din specialiști români și străini, cât și Direcția generală a Căilor Ferate Române iau decizia de a încredința dificila lucrare inginerului român Anghel Saligny și colaboratorilor săi. Astfel, la 21 octombrie 1890, în prezența regelui Carol I, era marcată începerea lucrărilor pentru noul pod. La numai cinci ani de la începerea lucrărilor, în ziua de 14 septembrie 1895, în prezența regelui și a unei numeroase și entuziaste asistențe, era inaugurat sistemul de poduri de cale ferată ce traversează Dunărea între Feteşti şi Cernavodă, proiectat și construit sub coordonarea lui Anghel Saligny și purtând numele regelui Carol I.
La 19 aprilie 1906 a murit Pierre Curie, fizician si chimist francez, cercetător în domeniul radioactivității. A primit Premiul Nobel pentru fizică pe 1903, împreună cu soția sa, Marie Curie, și cu Antoine Henri Becquerell. Pierre Curie (n. 15 mai 1859 — d. 19 aprilie 1906) a fost un fizician francez, pionier în studiul radioactivității. Printre altele, împreună cu fratele său, Jacques Curie, a descoperit efectul piezoelectric în 1880. Motivația juriului Nobel „ca apreciere pentru serviciile extraordinare oferite prin studiile asupra fenomenului radiației descoperit de profesorul Henri Becquerel”.
La 19 aprilie 1917, la Kiev a început Congresul naţional din întreaga Ucraină, convocat de Rada Centrală Ucraineană. Acest eveniment, care s-a desfăşurat în zilele de Paşti ale anului 1917, în sala Adunării negustorilor (în prezent edificiul Filarmonicii Naţionale a Ucrainei), a deschis calea epocală de renaştere naţională a Ucrainei, începutul Revoluţiei ucrainene. Congresul naţional din întreaga Ucraină a fost primul for reprezentativ al mişcării ucrainene, care a transformat Rada Centrală Ucraineană dintr-o organizaţie regională în una panucraineană. Rada Centrală a devenit organul reprezentativ suprem, iar preşedintele ei a fost ales Myhailo Gruşevski. Myhailo Gruşevski este considerat savant de talie universală. El este autorul a circa două mii de lucrări de istorie, sociologie, literatură, etnografie şi folclor. Dar în primul rând, Myhailo Gruşevski a intrat în istoria ucraineană ca mare cronicar, autorul operei fundamentale „Istoria Ucrainei – Rusi”.
La 19 aprilie 1947 s-a născut Nicu Covaci, muzician român, lider și fondator al grupului „Phoenix”. Singurul copil al unei croitorese (Tamara) originară din Basarabia și al unui tată bănățean de lângă granița cu Serbia, Covaci a crescut fără tată până la vârsta de 11 ani, deoarece acesta a fost deținut politic la primul Canal Dunăre-Marea Neagră timp de aproximativ 10 ani. A început de mic copil să ia lecții particulare de pian, acordeon și limbă franceză, germană și engleză. Mai târziu, după ce a învățat singur să cânte la muzicuță, a luat și lecții de chitară. A urmat secția germană a școlii primare, secția română a școlii generale, liceul de arte plastice și Institutul de Arte Plastice din Timișoara. Nicu Covaci a părăsit România în 26 octombrie 1976, stabilindu-se mai întâi în Olanda, apoi în Germania și în final în Spania. Pe 23 noiembrie 2019 este lansată cartea „Nicolae Covaci – Pictorul”. Aceasta prezintă în premieră peste 100 de fotografii cu lucrări de pictură și sculptură realizate de-a lungul timpului de liderul Phoenix.
La 19 aprilie 1993 a încetat din viață Ion Bolduma, poet moldovean. Ion Bolduma s-a născut la 6 iunie 1933 la Colicăuți, Briceni, într-o familie de țărani. Și-a făcut studiile la Universitatea din Chișinău, însă nu a absolvit-o. A activat în calitate de redactor la „Moldova socialistă”. A debutat cu volumul „Patima izvorului” (1961). Placheta de versuri a adus un suflu nou, original în viața literară, remarcat de colegii de condei. Chiar de la debut poezia lui Ion Bolduma este marcată de spiritul folcloric, pe care se va axa pe viitor întreaga creație a poetului. Poetul face apel la simbolistica rurală, dând naștere unor metafore de o frumusețe rară şi o prospeţime aparte. În creația sa satul este nu doar o realitate concretă, ci şi un simbol al esenţelor şi ritmurilor cu valențe deosebite. Ion Bolduma este autorul unor secvențe baladești, pasteluri şi miniaturi de o patriarhalitate autentică.
(V.K.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com