Campania de propagandă antiucraineană a premierului ungar, Viktor Orban, lansată în cadrul așa-numitelor „consultări naționale”, a eșuat: aceasta este opinia opoziției ungare. Potrivit liderului partidului maghiar de opoziție „Tisa”, P. Magyar, doar 600 000 de maghiari au participat la referendumul consultativ privind aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană. În total, Ungaria are o populație de peste 9,5 milioane de persoane, din care aproximativ 8 milioane sunt alegători. Prin urmare, folosind calcule matematice elementare, putem concluziona că mai puțin de 14% din cetățenii țării au fost incluși în acest sondaj. Și aceasta este cea mai mică cifră din istoria „consultărilor naționale” din Ungaria, în ciuda tuturor eforturilor autorităților, a eforturilor de propagandă și a fondurilor folosite pentru organizarea sondajului, care, potrivit lui P. Magyar, s-au ridicat la zeci de miliarde care ar fi putut fi cheltuite pentru nevoile sferei sociale.
Ungaria a organizat deja de trei ori astfel de „consultări naționale”, în care sondajul se referea în special la Ucraina. În general, astfel de „consultări” seamănă mai degrabă cu sondaje poștale, ale căror rezultate nu au forță juridică și nici nu există mecanisme de control al transparenței procesului. În mod tradițional, doar susținătorii lui Orban iau parte la acestea, în timp ce alegătorii din opoziție ignoră pur și simplu aceste sondaje. „Consultările naționale” din acest an, care este de fapt un referendum privind sprijinul pentru aderarea Ucrainei la UE, au fost lansate de guvernul Orban la sfârșitul lunii aprilie. Încă din primele zile, Premierul ungar a făcut apel deschis la concetățenii săi să voteze împotriva aderării Ucrainei la UE, ceea ce a și făcut în cele din urmă în mod public în timpul votului. La începutul verii, guvernul ungar a lansat chiar și o serie de videoclipuri de propagandă în cadrul „consultărilor naționale”, în care își intimida cetățenii cu „mafia ucraineană”, care ar fi implicată în traficul de arme și de droguri, și cu faptul că aderarea Ucrainei la UE ar duce în mod inevitabil la venirea acestei „mafii” fără obstacole în Ungaria. Este demn de remarcat faptul că în aceste videoclipuri apar nu numai Președintele ucrainean, Zelenski, ci și Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Comentând situația, Președintele ucrainean a subliniat că Orban folosește războiul Rusiei împotriva Ucrainei ca instrument în timpul propriei sale alegeri, dar nu înțelege la ce ar putea duce acest lucru mai târziu, referindu-se la deteriorarea semnificativă a relațiilor dintre țări din cauza unor astfel de abordări manipulatoare. În același timp, Orban și-a convins în mod constant alegătorii că toate problemele din țară se datorează faptului că UE, ajutând Ucraina, se presupune că ia aceste fonduri de la maghiari. Prin urmare, din punctul de vedere al lui Orban, Ucraina este aproape principala amenințare la adresa Ungariei. Este clar că aceasta este o prostie totală, care nu are nicio bază în realitate, dar sub presiunea propagandei, maghiarii încearcă să convingă sau cel puțin să intimideze cu consecințe mitice.
Viitoarele alegeri maghiare din 2026 vor avea o conotație specială, deoarece pentru prima dată din 2010, când a început guvernarea permanentă a lui Orban în Ungaria, partidul de guvernământ își poate pierde avantajul victoriei. Acest lucru este evidențiat și de nemulțumirea crescândă față de politicile actualului guvern din țară, care, potrivit respondenților la sondajele naționale, are un impact negativ asupra dezvoltării țării în general. Mai multe organizații maghiare de renume au emis chiar o declarație comună în care acuză guvernul Orban de încercarea de a dezmembra rămășițele democrației maghiare. În același timp, conform celor mai recente sondaje de opinie, partidul maghiar de opoziție Tisa nu numai că a depășit partidul de guvernământ Fides, dar a obținut și un avantaj destul de semnificativ față de acesta, în proporție de 51 %, respectiv 36 %. Prin urmare, viitoarea cursă electorală va fi probabil nu numai tensionată, ci și susceptibilă de a aduce unele surprize pentru guvernul actual.
După cum știți, Ucraina a stabilit un obiectiv de a deschide două clastere în cadrul negocierilor de aderare la UE în prima jumătate a anului 2025, iar până la sfârșitul anului ar fi trebuit să existe șase clastere. Din păcate, acest lucru nu s-a întâmplat tocmai din cauza poziției Ungariei, sau, mai degrabă, a poziției deschis antiucrainene a lui Orban. Ungaria a blocat în mod constant sancțiunile UE împotriva Rusiei, creând în același timp în mod regulat obstacole în calea aderării Ucrainei la UE și la NATO, și a blocat deschiderea clasterelor pentru negocierile privind aderarea Ucrainei la UE încă de la începutul anului 2025. Unul dintre principalele argumente ale Budapestei împotriva aderării Ucrainei la UE este „nepregătirea” Kievului de a îndeplini cerințele UE. În ultimele luni, relațiile ungaro-ucrainene au devenit și mai tensionate. Se pare că Viktor Orban a lansat o nouă campanie antiucraineană pe scară largă, folosind o varietate de metode și mijloace, inclusiv sondaje deschis provocatoare în cadrul consultărilor naționale, scandaluri de spionaj, panouri de propagandă cu imagini ale președintelui ucrainean și diverse acuzații împotriva autorităților ucrainene. O astfel de abordare „minuțioasă” poate indica o teamă considerabilă de a pierde puterea în timpul alegerilor nu atât de îndepărtate programate pentru primăvara anului viitor. Deci, se pare că Orban încearcă în mod tradițional să-și „mobilizeze” alegătorii cu o altă teamă și un „inamic” condiționat, al cărui rol oficialul maghiar a ales acum Ucraina și războiul care se desfășoară în țara noastră de patru ani. Cu toate acestea, Orban nu menționează cauzele principale ale acestei presupuse amenințări la adresa maghiarilor, precum și războiul din centrul Europei, deoarece motivul pentru aceasta nu este altul decât vechiul său „prieten” Putin. De fapt, premierul ungar face jocul planurilor Kremlinului, salvând Rusia de la un declin și o izolare și mai mare. Nu este un secret faptul că Kremlinul este, de asemenea, interesat de o divizare a NATO și a UE. Aici, prioritățile Moscovei sunt, pe de o parte, oprirea sau reducerea sprijinului pentru Ucraina în domeniul securității și, pe de altă parte, limitarea politicii de sancțiuni a UE față de Rusia.
La sfârșitul lunii iunie, în timpul summit-ului Consiliului European, liderii UE intenționează să aprobe un document cu mesaje puternice privind progresele Ucrainei în negocierile de aderare la UE, inclusiv disponibilitatea sa de a deschide grupuri de negociere, care va fi semnat de toți membrii UE. Putem presupune că Ungaria nu se va număra din nou printre semnatari. În același timp, în conformitate cu normele procedurii de extindere în vigoare în prezent în UE, orice progres către aderare necesită sprijinul unanim al statelor membre. Se știe că Bruxelles-ul elaborează un nou scenariu pentru „negocieri paralele” privind aderarea Ucrainei la UE dacă nu reușește să-l convingă pe premierul ungar Viktor Orban să nu mai blocheze parcursul european al Ucrainei. Vom vedea ce se va întâmpla în viitorul apropiat. Iar consecințele anilor îndelungați la putere ai lui Orban vor fi demonstrate în alegerile din primăvara anului 2026.
Taras POPOVYCI,
expert
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com
