La 30 iulie 2025 sculptorul cernăuţean, Dumitru Gorşcovschi ar fi împlinit 85 de ani. În perioada 1957–1960 Dumitru Gorşcovschi a studiat la Școala de Artă și Meșteșuguri nr. 5 din Cernăuți (profesor – Volodymyr Kurov). Între 1968 și 1971 a fost conducătorul cercului de sculptură și sculptură artistică în lemn la această instituţie de învăţământ. Din 1971, a locuit în Moldova, unde, în perioada 1971-1973, a activat ca profesor la școala de artă din orașul Edineț, între 1973-1974, a lucrat ca sculptor în atelierele Fondului de artă al RSS Moldovenești, iar între 1974-1975, a fost sculptor la combinatul teatral din orașul Bălți.
În 1976 s-a întors la Cernăuți, unde, între 1971-1981, a lucrat ca sculptor la combinatul de producție artistică, iar între 1985-1987, a fost sculptor la colhozul „Ucraina” din raionul Chelmenți. În Uniunea Artiștilor Plastici din Ucraina a fost primit în 1993. A activat în domeniul sculpturii de șevalet și monumentale. Este autorul următoarelor monumente: monumentul soldaților corpului de armată cehoslovac (1976, orașul Cernăuți); Mihai Eminescu (1985, orașul Fălești, Moldova; 2000, orașul Cernăuți); Ion Niculce (1993, satul Boian, raionul Noua Suliță);
Aron Pumnul (1998, România); Taras Şevcenko (1998, orașul Noua Suliță);
Acoperământul Maicii Domnului (2002, orașul Hotin).
A realizat busturile lui Semen Galițki (1975, orașul Cernăuți), Vasile Bogrea (1991, satul Târnauca, raionul Herța), T. Şevcenko (1998, Sanatoriul pentru copii din orașul Berhomet).
A participat la expoziții în RSS Moldovenească din 1969, la expoziții unionale și republicane din 1972. Lucrările artistului sunt păstrate în Muzeul de Artă Regional din Cernăuți. A decedat pe 21 martie 2015 și este înmormântat în orașul Cernăuți.
Unele sculpturi ale lui Dumitru Gorşcovschi au rămas în machete, nerealizate. Una dintre cele mai mari realizări ale sale este monumentul tânărului Eminescu din centrul Cernăuţiului, din vecinătatea clădirii fostului Gimnaziu austriac unde a învăţat viitorul poet naţional al românilor.
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com