La 7 august 1758 a început domnia lui Ioan Teodor Callimachi în Moldova. Ioan Teodor Callimachi sau Călmașul (1690-1780) a fost domn în Moldova în perioada 7 august 1758 – 11 iunie 1761. A fost boier de origine moldoveană, a studiat la Lvov și a ajuns mare dragoman la Constantinopol în perioadele 1741-1751 și 1752-1758, în această calitate i-a împiedicat pe turci să intre în război pentru succesiunea tronului Austriei. Ca domn, nu s-a distins de ceilalți domni fanarioți. După ce a fost înlocuit cu fiul său Grigore Callimachi, s-a retras la Constantinopol, unde a mai trăit 19 ani. Cunoștea limbile latină, turcă, italiană, greacă și franceză.
În ziua de 7 august a anului 1911 a încetat din viaţă Gheorghe Cârțan, luptător pentru eliberarea românilor din Transilvania. Gheorghe Cârțan, cunoscut și sub numele de Badea Cârțan (1849-1911) a distribuit cărți românești, aduse clandestin din România, la sate. A călătorit pe jos până la Roma pentru a vedea cu ochii săi Columna lui Traian și alte mărturii despre originea latină a poporului român. În 1877 s-a înrolat voluntar în războiul de independență al României.
La 7 august 1928, în Slobozia, Ialomița, s-a născut Dan Costescu, prozator, dramaturg, editor, stabilit în SUA în 1984. A debutat în Universul Copiilor. În 1952, a obținut licența în Drept, la Universitatea din București. Din același an, a avut funcția de redactor și apoi de colaborator, la Studioul de Radio București. A fost arestat și condamnat, fiind deținut politic între 1962–1964. Refuzând dictatura, a părăsit România în 1984. A colaborat la publicațiile newyorkeze Universul, Micromagazin, Lumea liberă, fiind unul dintre fondatorii celui mai citit ziar din exilul românesc, Lumea Liberă Românească. A colaborat la postul de Radio Europa Liberă, a fost membru al Asociației Foștilor Detinuți Politici din România și al Uniunii Scriitorilor din România. Din opera sa: Pavel Dogaru, roman, În sat la noi, povestire (în colaborare cu G. Anghel), Las’ că vine Nuță!, comedie (în colaborare cu A. Adrian). A decedat la 23 octombrie 2002, la Crestwood Village, New Jersey, USA.
La 7 august 1947, la Marşinţi, sat din regiunea Cernăuţi, s-a născut Sofia Rotaru, renumita cântăreaţă din Ucraina, de origine etnică română. Poatră titlurile onorifice de artistă a poporului din Ucraina, Republica Moldova, URSS, este Erou al Ucrainei. Este cunoscută pentru vocea sa lirică, ca și pentru recunoștința socială şi religioasă. Cariera sa este marcată de un succes mondial pe scena muzicală anume în țările Europei de Est și în țările fostei Uniune Sovietice. În 2000 a fost numită Cântăreața secolului XX. În 2002 a primit titlul de Erou al Ucrainei, iar în 2021 – titlul Legenda Națională a Ucrainei. Susține Ucraina în lupta împotriva agresorilor ruși. În postările sale pe Instagram numește lucrurile pe nume: „rachetele rusești ucid locuitori pașnici”, „mă rog pentru apărătorii noștri și pace în Ucraina”. Participă la inițiative umanitare și la colectarea de ajutor pentru femeile și copiii, a căror soți și tați sunt pe front.
La 7 august 2009 s-a stins din viață la București, renumita cântăreață română de muzică folk, Tatiana Stepa. S-a născut la 21 aprilie 1963, la Lupeni, judeţul Hunedoara, și a fost unul din cei trei copii ai familiei Stepa. Mama ei era, olteancă din Gorj, iar tatăl, moldovean din Roman. Tatiana Stepa a urmat cursuri de balet, vioară şi pian și a studiat vioara 8 ani. A absolvit Liceul de Arhitectură din Bucureşti. Aici a fost primul loc în care a auzit muzică folk și pentru că făcuse vioara ani de zile, nu i-a fost greu să cânte la și la chitară. În septembrie 1982, pe stadionul din Făgăraş, a debutat în Cenaclul Flacăra cu un cântec numit „Şi-am să-mi fac o doină“, rămânând în componenţa acestuia până în anul 1985, după care, din anul 1992 pană în anul 1996, a fost membră a Cenaclului „Totuşi Iubirea“, participând la peste 2 000 de spectacole, atingând un maxim de 50 000 de spectatori la un concert aniversar de la Galaţi. După interzicerea din 1985 a „Cenaclului Flacăra” şi a ei ca artistă, a lucrat vreme de 11 ani la mina Lupeni, apoi, ca tehnoredactor de carte, la Bucureşti. Din anul 1996 până în 2009 a susţinut peste 1 000 de spectacole pe majoritatea scenelor marilor oraşe din România, Italia, Germania, Franţa, Republica Moldova, Bulgaria. A compus melodii atât pe versuri proprii, cât şi pe ale unor poeţi din literatura universală şi română: Federico García Lorca, Esenin, Adrian Păunescu, Lucian Blaga, Elena Farago, Ioan Alexandru, Camelia Radulian. Ultimul recital l-a susţinut în cadrul festivalului Folk You de la Vama Veche, România, în data de 31 iulie 2009. Vineri, 7 august 2009, în jurul orei opt dimineaţa, la Spitalul Militar din Bucureşti, Tatiana Stepa a încetat din viaţă la doar 46 de ani, fiind bolnavă de cancer.
(V.K.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com