La 23 august 1595 a avut loc Bătălia de la Călugăreni pe apa Neajlovului. Armata otomana, condusa de Sinan Paşa, a fost înfrântă si zdrobită de oastea româna în frunte cu Mihai Viteazul. Oastea aliată munteano-transilvăneană, condusă de Mihai Viteazul, a încercat să oprească oastea otomană invadatoare condusă de Sinan Pașa, al cărei obiectiv era transformarea Țării Românești în pașalâc. Operațiunea lui Mihai nu a reușit, ea fiind urmată de ocuparea Bucureștiului de către turci și de retragerea tactică a lui Mihai în munți. Ulterior, întărit cu o armată mai mare, Mihai avea să-i îndepărteze pe otomani, învingându-i decisiv în bătălia de la Giurgiu, la mijlocul lunii octombrie 1595.
La 23 august 1944 România a ieșit din alianța cu Puterile Axei, trecând de partea aliaților. Armata sovietică se afla deja pe teritoriul țării când, Mareșalul Ion Antonescu, conducător al statului, a fost arestat în urma loviturii de stat organizate de regele Mihai I al României. Regele a instaurat un guvern condus de Constantin Sănătescu, care a decis trecerea de partea Aliaților din al Doilea Război Mondial. În august 1944, pe măsură ce armatele Uniunii Sovietice se apropiau de frontiera estică a României, Mihai s-a alăturat politicienilor favorabili Aliaților, care îi includea pe comuniști. La 23 august 1944 Mihai l-a destituit și l-a arestat pe Antonescu. În aceeași noapte, noul prim-ministru, generalul locotenent Constantin Sănătescu, l-a încredințat pe Antonescu comuniștilor, care l-au predat sovieticilor la 1 septembrie 1944. Într-un apel radiodifuzat către națiune și armată, Mihai a proclamat loialitatea României față de Aliați, a acceptat un pretins armistițiu oferit de aceștia, a ordonat încetarea focului împotriva Aliaților și a declarat război Germaniei. Acestea, însă, nu au împiedicat o ocupație sovietică, rapidă, nici capturarea de către URSS a circa 130.000 de militari români, duși ulterior în prizonierat în Uniunea Sovietică, unde mulți au pierit în lagăre de muncă forțată.
Armistițiul cu Aliații a fost semnat trei săptămâni mai târziu, la 12 septembrie 1944, „în termeni impuși aproape în întregime de Uniunea Sovietică”, ca o consecință, între altele, și a faptului că aceasta își desfășurase forțele armate pe tot teritoriul României. În această situație, unii au considerat lovitura de stat drept „capitulare”, o „predare” „necondiționată” în fața sovieticilor și a aliaților lor. Regele Mihai a evitat soarta unui alt fost aliat german, prințul Kiril, regentul Bulgariei, executat de sovietici în 1945, și a fost ultimul monarh din spatele Cortinei de fier care să-și piardă tronul. Actul de la 23 August 1944 se estimează a fi scurtat al Doilea Război Mondial cu șase luni, salvând sute de mii de vieți omenești. Totodată, aceasta a oferit armatei române posibilitatea de a elibera nordul Transilvaniei de sub ocupația ungară. La sfârșitul războiului, regele Mihai a fost decorat de președintele SUA Harry S. Truman cu Legiunea de Merit în cel mai înalt grad (Comandant Șef). Mihai a mai fost decorat și de Iosif V. Stalin cu Ordinul Victoria cu diamante, „pentru actul curajos al cotiturii hotărâte a politicei României spre ruptura cu Germania hitleristă și alierea cu Națiunile Unite, în clipa când încă nu se precizase clar înfrângerea Germaniei”, potrivit descrierii oficiale a decorației. Liderul comunist albanez Enver Hodja considera că Mihai ar fi fost decorat cu Ordinul Victoria datorită capitulării sale în fața sovieticilor, într-o situație în care nu putea face altceva.
La 23 august 1947, în satul Bălăurești, raionul Nisporeni, s-a născut Maria Drăgan, interpretă de muzica populară din Republica Moldova. A absolvit școala din satul natal, iar în perioada 1964-1965 a studiat la Școala de muzică „Ștefan Neaga” din Chișinău. În 1965, în calitate de solistă a formației de muzică populară de pe lângă Casa de Cultură din sectorul Buiucani, pleacă în primul său turneu peste hotare, în Italia. Succesul din cadrul acelui turneu face ca Maria Drăgan să fie admisă în calitate de solistă a Filarmonicii de Stat. La Festivalul de artă al RSS Moldovenești (1971) a fost distinsă cu Premiul special. De-a lungul carierei artistice, a întreprins numeroase turnee. Maria Drăgan interpreta cântecele pe care le auzise la Bălăurești, precum și romanțe, melodii celebre din repertoriul Mariei Tănase și al Ioanei Radu. Cunoștea circa 500 de cântece, unele dintre ele – în italiană și franceză. Vocea-i puternică, având diapazon larg, timbru plin, colorat, făcea publicul să-și oprească respirația la auzul cântecelor sale. Maria Drăgan avea și o ținută scenică aparte. Repertoriul său era format din cântece populare din Basarabia, cântece populare românești preluate de la interprete precum Maria Tănase, Ioana Radu, Aurelia Fătu-Răduțu, dar și romanțe și doine românești. În pofida repertoriului său cuprinzător, a reușit să înregistreze doar 12 piese și cât a fost în viață, nu a avut nicio apariție discografică. În memoria ei, în 1999 a fost editată caseta audio „Vai, sărmana turturică”, aceasta conținând cele 10 piese înregistrate la Radio Moldova. A suferit și a decedat din cauza tuberculozei, dar și din cauza indiferenței anturajului său, la vârsta de doar 39 de ani ( 1986).
La 23 august 1976, la Turda, judeţul Cluj, s-a născut cântăreţul roman de muzică populară Paul Ciprian Surugiu (Fuego). Fuego este şi actor, compozitor, moderator și realizator de televiziune, om de radio și editorialist român. A lansat 38 de albume de studio. A primit opt discuri de aur și două de platină pentru vânzări. A colaborat cu mai mulți compozitori și textieri și a compus peste 150 de cântece. Repertoriul său este alcătuit din peste 650 de piese din diverse zone artistice.
La 23 august 1986, în localitatea Câmpia Turzii s-a născut Andra (Alexandra Irina Mihai), interpretă română. Alexandra Irina Măruță cunoscută mai bine sub numele de scenă Andra, este o vedetă de televiziune și cântăreață română de muzică pop. Primul său disc single, Andra îl lansează în anul 2001, la doar 14 ani, menținându-se pe primele locuri de la debut până în prezent, în cadrul Romanian Top 100.
(V.K.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com