Pe 30 septembrie 2025, Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Austria a declarat un angajat al Ambasadei Rusiei ca persona non grata în legătură cu un scandal de spionaj la gigantul energetic austriac – grupul de petrol, gaze și produse chimice OMV. Austria a recurs la o anumită escaladare a situației după ce Rusia a refuzat să ridice imunitatea diplomatului său, astfel încât forțele de ordine austriece să poată începe o anchetă împotriva acestuia. Tocmai acest diplomat s-a întâlnit în mod repetat cu angajatul OMV care a fost recent concediat sub suspiciunea de spionaj în favoarea Federației Ruse.
Încă din 2024, publicația The Wall Street Journal raporta că multe state occidentale sunt îngrijorate de creșterea serioasă a activității spionilor ruși pe teritoriul Republicii Austria, unde, formal, ei nu încalcă nimic, atâta timp cât nu acționează direct împotriva Austriei. În ultima vreme, Viena s-a transformat într-un fel de bază pentru activitatea clandestină a Federației Ruse. În special, agenții ruși coordonează sprijinul financiar și logistic pentru asasinate, acte de sabotaj și recrutări pe întreg teritoriul Europei. În ultimii doi ani, numărul diplomaților ruși care lucrează pe teritoriul Austriei a crescut de la 400 la peste 500 de persoane. Poate că jumătate dintre aceștia îndeplinesc într-adevăr funcții diplomatice, dar cealaltă jumătate desfășoară activități de spionaj. Ruși de la consulatul Federației Ruse din München s-au mutat în Austria când autoritățile germane l-au închis. Angajații misiunilor diplomatice rusești de la Viena lucrează în aproximativ 40 de clădiri, pe acoperișurile cărora este instalat un echipament de supraveghere divers. Se presupune că agenții ruși din Austria sunt implicați, printre altele, în urmărirea logisticii ajutorului militar occidental pentru Ucraina.
Serviciile speciale austriece au descoperit că Federația Rusă transportă sume mari de numerar pe cale terestră în Austria, iar de acolo, spionii ruși sub acoperire diplomatică distribuie acești bani în toată Europa în bunurile lor personale, pe care poliția nu are dreptul să le verifice. Reacționând la această situație, o serie de deputați din parlament au cerut guvernului austriac să pună capăt „situației extrem de periculoase privind acțiunile spionilor ruși”.
Trebuie amintit că fostul ministru de externe al Austriei (1995-2000) și fostul cancelar al acestei țări (2000-2007), Wolfgang Schüssel, a devenit inițial membru al consiliului de administrație al companiei rusești de telecomunicații „MTS”, iar mai târziu – membru al consiliului de supraveghere al companiei „Lukoil”, care este al doilea cel mai mare producător de petrol din Federația Rusă. W. Schüssel a fost nevoit să părăsească conducerea companiilor „MTS” și „Lukoil” abia în legătură cu invazia trupelor rusești în Ucraina. Fosta șefă a MAE austriac, Karin Kneissl (2017-2019), a ocupat funcția de membru al consiliului de supraveghere al companiei „Rosneft” până în mai 2022. C. Kneissl a demisionat din funcția sa în compania rusească de petrol și gaze abia după ce „Rosneft” a căzut sub sancțiunile Uniunii Europene. În cele din urmă, în 2023, C. Kneissl s-a mutat deschis să locuiască în Federația Rusă, unde a condus un centru analitic la Universitatea din Sankt Petersburg și a început să retransmită narativele propagandei rusești.
În plus, procuratura din Viena a declarat că a deschis un dosar penal împotriva fostului angajat al serviciului special austriac Egiszt Ott și a unui polițist nenumit, acuzându-i de corupție, abuz de putere, încălcarea secretului de stat și spionaj în favoarea Rusiei. E. Ott a colectat informații secrete și un număr mare de date personale din bazele de date interne ale poliției austriece în perioada 2017-2021. El a transmis aceste informații reprezentanților serviciilor de informații ruse, primind în schimb recompensă financiară.
The Insider a publicat o investigație în care se afirmă: corespondenții agenției de știri rusești TASS, Olga Kukla și Maxim Cerevik, care au sosit la Viena în august 2025, sunt, probabil, angajați ai Serviciului de Informații Externe al Rusiei. Predecesorii lui Kukla și Cerevik, Ivan Popov și Arina Davidian, au fost, de asemenea, deposedați de acreditare în Austria în iunie 2024, tot sub suspiciunea de spionaj. Agenția de știri rusă TASS joacă un rol dublu în războiul hibrid al Kremlinului împotriva Occidentului. Pe de o parte, această agenție de știri servește adesea drept acoperire pentru angajații serviciilor speciale rusești. Pe de altă parte – TASS răspândește activ dezinformarea și narativele favorabile Kremlinului, formând fundalul informațional necesar pentru a justifica agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei și pentru a masca operațiunile de informații.
Încă din timpul Războiului Rece, Austria a fost și rămâne una dintre direcțiile cheie de activitate pentru serviciile speciale rusești. Viena este locul unde se află numeroase sedii ale organizațiilor internaționale, inclusiv AIEA, OSCE. O astfel de aglomerare de structuri internaționale, misiuni diplomatice și persoane influente creează un mediu ideal pentru colectarea de informații și desfășurarea de operațiuni de influență, făcând din Viena un „hub” pentru spionaj. Activitatea de informații a Rusiei la Viena acoperă un spectru larg – de la colectarea de informații despre organizațiile internaționale, până la infiltrarea în structurile politice și economice austriece.
Pe fondul războiului la scară largă din Ucraina și al confruntării cu Occidentul, Rusia își intensifică semnificativ activitatea de informații și atacurile hibride în Europa. În ultimele luni, serviciile speciale rusești au sporit actele de sabotaj, atacurile cibernetice și operațiunile de influență menite să submineze sprijinul pentru Ucraina și unitatea internă a UE.
Organizația Globsec și Centrul Internațional de Luptă împotriva Terorismului au înregistrat în Europa, începând cu anul 2022, cel puțin 110 cazuri de sabotaj sau tentative de comitere a acestuia, cu legături confirmate cu Federația Rusă.
Pe 2 octombrie 2025, influenta publicație poloneză Gazeta Wyborcza a publicat o investigație intitulată „Serviciul special rus a ascuns explozibili în cimitir”, în care se spunea că serviciul militar de informații rus a ascuns explozibili puternici în cutii neobservate de conserve de porumb. Aceste cutii au fost îngropate în ascunzători în mai multe cimitire de pe teritoriul Lituaniei și Poloniei. Poliția crede că aceste cutii ar fi trebuit atașate ulterior la drone și folosite pentru a comite atacuri teroriste de mare impact în Lituania, Polonia și Germania. Angajații Agenției Poloneze de Securitate Internă (ABW) au reușit să rețină un agent care acționa la comanda serviciului militar de informații rus. Poliția poloneză a înregistrat cum, la un moment dat, agentul a primit de la curatorii săi sarcina de a găsi o lopată, de a dezgropa cutiile de conserve dintr-un cimitir local și de a le lăsa într-un loc prestabilit lângă orașul Lodz. Comunicarea se făcea prin mesagerul Telegram, iar plata era efectuată în criptomonedă. „Cutiile de porumb” similare au fost găsite și într-un cimitir din Lituania. Angajații ABW au stabilit că agentul reținut s-a deplasat o perioadă între Lituania, Polonia și Germania, transportând componente pentru drone, precum și loturi de diverse cartele SIM.
Cancelarul german, Friedrich Merz, comentând războiul hibrid al Rusiei împotriva statelor occidentale, a declarat că, deși Germania nu trece acum printr-o etapă de război activ, nici nu trăiește în pace. Potrivit cancelarului, dacă se iau în considerare atacurile tot mai frecvente asupra rețelelor de date și a infrastructurii, nu se mai poate vorbi despre o viață pașnică pe teritoriul Germaniei. Enumerând amenințările hibride din partea Federației Ruse, F. Merz a menționat „zboruri de drone, spionaj, asasinate politice, amenințări în masă la adresa anumitor persoane publice nu doar în Germania, ci și în multe alte țări europene, acte zilnice de sabotaj, încercări de paralizare a centrelor de date și atacuri cibernetice”.
Rusia își intensifică activ scara războiului hibrid împotriva țărilor occidentale, folosind un spectru larg de instrumente care depășesc confruntarea militară tradițională. Scopul principal al Kremlinului este de a diviza unitatea Occidentului, de a submina încrederea cetățenilor europeni în UE și NATO, precum și de a consolida greutatea geopolitică a Rusiei în sistemul de securitate european.
Impactul războiului hibrid al Federației Ruse asupra politicii țărilor NATO a devenit profund și sistemic. Alianța nu doar că a recunoscut amenințarea – ci și-a reformat prioritățile strategice ca răspuns la noua realitate. La summit-ul NATO de la Haga din iunie 2025, aliații au numit în unanimitate Rusia drept principala amenințare la adresa securității euro-atlantice. În plus, majoritatea țărilor NATO au redus dependența de resursele energetice rusești, dezvoltând surse alternative și infrastructură pentru securitatea energetică.
La nivel politic, guvernele țărilor NATO adoptă legi care permit un răspuns mai rapid la atacurile hibride, inclusiv sancțiuni împotriva persoanelor fizice și juridice asociate cu serviciile speciale rusești. Are loc o mobilizare informațională a societății, crește rolul comunicării strategice, prin care guvernele explică cetățenilor esența războiului hibrid și luptă împotriva dezinformării.
Oleksandr LEVCENKO,
diplomat, expert politic
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com