La 15 octombrie 1451, la Reuseni, Bogdan al II-lea, domn al Moldovei, tatăl lui Ștefan cel Mare, a fost ucis de către Petru Aron. Bogdan al II-lea Muşat, domn al Moldovei în perioada 2 octombrie 1449 – 15 octombrie 1451, după unii istorici este fiul din flori al lui Alexandru cel Bun, mama sa fiind necunoscută, iar după alţii, este fratele lui Alexandru cel Bun. A fost în relații foarte bune cu Iancu de Hunedoara, care l-a susținut la luarea tronului. Bogdan al II-lea a fost tatăl lui Ștefan cel Mare, cel mai longeviv și iubit domnitor român moldovean din toate timpurile. A fost căsătorit cu doamna Oltea, care s-a călugărit sub numele de Maria și care a murit la 4 noiembrie 1465, fiind înmormântată la Mănăstirea Probota din județul Suceava. Bogdan al II-lea a ocupat tronul Moldovei după alungarea lui Alexandru al II-lea. În urma intrigilor lui Petru Aron, Bogdan al II-lea a fost ucis la Reuseni. Aici, între anii 1503-1504, fiul său, Ștefan cel Mare, a ridicat o biserică.
La 15 octombrie 1595 a început Bătălia de la Giurgiu între armata lui Mihai Viteazul şi cea turcă, care a durat până la 20 octombrie. Ariergarda otomană a fost surprinsă şi zdrobită, iar robii luaţi de turci sunt eliberaţi. Bătălia de la Giurgiu a valorificat avantajul tactic obținut de oastea munteano-transilvană condusă de Mihai Viteazul în Bătălia de la Călugăreni. După un bombardament efectuat de artileria toscană cetatea Giurgiu a fost cucerită de aliații creștini.
La 15 octombrie 1806, în satul Chisălău (Kiseliv), regiunea Cernăuți, s-a născut Mihai Zotta, unul dintre primii medici români, naturalist. A urmat Facultatea de Medicină la Viena, devenind medic, iar în 1931, protomedic al Principatului Moldova. A făcut cele dintâi studii de patologie profesională din țările române și primele analize terapeutice ale apelor minerale din Moldova (Slănic Moldova, Șarul Dornei, Borca, Hangu și Strunga). A fost întemeietor, împreună cu doctorul Jacob von Czihák (1800–1887), al Societății de Medici și Naturaliști din Iași, rămânând în istoria culturii prin faptul că a fost președinte al primei societăți științifice din România, dar și primul președinte al Societății pentru Cultura și Literatura Română în Bucovina. Din opera sa: Colica saturnină, Despre holera epidemiască, Despre holera asiatică. A decedat în anul 1877.
La 15 octombrie 1923, la Vijniţa (actualmente regiunea Cernăuţi) s-a născut Temistocle Virsta, pictor, sculptor şi arhitect. Părinţii săi au fost învăţători, tatăl preda limba greacă, poate de aceea le-a dat feciorilor săi nume greceşti. A învăţat să picteze la meşterii populari din localitate. După intrarea Armatei Roşii în nordul Bucovinei, familia Virsta s-a mutat la Bucureşti, unde Temistocle a început să studieze pictura. Şi-a continuat studiile la Paris, apoi la Academia de arte din Veneţia. În anii 60 a devenit un pictor cunoscut, autor al compoziţiilor abstracte-expresive, care se evidenţiau prin coloritul pronunţat. A avut expoziţii personale la Paris, Berna, New York, Toronto şi în alte mari oraşe ale lumii. Temistocle Virsta afirma: „Eu sunt francez, dar am rămas pentru totdeauna ucrainean”. După obţinerea de către Ucraina a independenţei şi-a vizitat de mai multe ori baştina. A sponsorizat Colegiul de artă din Vijniţa. A decedat Temistocle Virsta în 2017. Recent la Cernăuți, în semn de omagiu, a avut loc o expoziție de tablouri create de penelul maestrului Temistocle Virsta.
La 15 octombrie 1948, în satul Bădiceni, raionul Soroca, Republica Moldova, s-a născut Vasile Spinei, prozator, poet, ziarist, redactor, scenarist. În anul 1971 absolveşte Facultatea de Filologie a Universității de Stat dinChișinău, Secția Ziaristică. După care activează în calitate de şef de secţie la redacţia ziarului „Moldova Socialistă». A ocupat apoi postul de redactor-şef la ziarele: „Tinerimea Moldovei», „Dialog», „Viaţa satului». Debutează editorial în anul 1975 cu cartea de proză „Credinţă», iar în anul 1993 debutează cu volumul de poezii „Teamă de semn rău». Membru al Uniunii Scriitorilor şi al Uniunii Jurnaliştilor din Republica Moldova. Colaborează în calitate de scenarist cu redacţia revistei satirice televizate „Usturici» a Studioului Cinematografic „Moldova-film». În perioada anilor 1998-2001 este deputat în Parlamentul Republicii Moldova. Are la activ circa 15 volume publicate, printre care şi cartea „Fratele meu, fluturele» (scrisă ca haiku-poezia de tip clasic japonez în trei versuri), lansată în anul 2011. În prezent este director al Centrului „Acces-Info».
(V.K.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com