La 11 ianuarie 1812, în Satu Mare, s-a născut Carol Popp de Szathmary, recunoscut ca primul fotograf al României. În cinstea lui, ziua de 11 ianuarie a fost declarată, prin Hotărârea de Guvern nr. 458/5 mai 2010, Ziua Artei Fotografice în România. Carol Popp de Szathmary a studiat o perioadă la seminarul teologic la Blaj, iar ulterior a studiat pictura la Roma. A imortalizat chipuri şi scene din Războiul Crimeii (1853-1856), devenind primul artist fotograf român şi primul fotoreporter de război din lume. În primăvara lui 1854, s-a deplasat pe malul Dunării, în preajma Olteniţei şi a Silistrei, unde se dădeau lupte, fotografiind bivuacurile, fortificaţiile şi combatanţii.
Adevărat pionier al fotografiei, a realizat o bogată colecţie de chipuri militare. La Cabinetul de stampe al Academiei Române se păstrează mai multe clişee pe sticlă şi fotografii cu ofiţeri superiori din toate armele şi din toate taberele.
A fost premiat în cadrul Expoziţiei Universale de la Paris din 1855, unde a prezentat albumul care cuprindea imagini din Războiul Crimeii. Bun desenator, specialist în tehnica acuarelei, Carol Popp de Szathmary a fost pictorul Curţii Regale de la Cotroceni. A fost pictorul şi fotograful oficial al regelui Carol I (1866-1914). În perioada 1860-1870, Carol Popp de Szathmary a publicat un volum cu 100 de fotografii. A fost printre primii zece fotografi din Europa. A deschis expoziţii la Bucureşti (1864, 1868). La Viena (1873) a expus, cu ocazia Expoziţiei Universale, costume naţionale şi peisaje româneşti şi a obţinut premiul II. A murit la 3 iunie 1887.
La 11 ianuarie 1865, la Cernăuţi a avut loc prima adunare a Societăţii pentru Cultura şi Literatura Română în Bucovina. Înainte de aceasta, la 1 mai 1862, la Rădăuţi a fost înfiinţată Reuniunea Română de Lectură din Cernăuţi. Peste un an, la 25 mai 1863, a fost modificat statutul şi a fost propusă o nouă denumire – Societatea Bucovineană pentru Literatura şi Cultura Poporului Român, dar s-a aprobat de către autorităţile habsburgice numele de „Societatea pentru Literatura şi Cultura Română în Bucovina”. Noul statut şi noua denumire au intrat în vigoare la 1 ianuarie 1865. În perioada 1865-1869 Societatea publică revista „Foaea Societăţii pentru Literatura şi Cultura Română în Bucovina”. Aceste activităţi de o importanţă deosebită în viaţa culturală a românilor bucovineni sunt legate de numele lui Alecu Hurmuzachi. El a fost întemeietorul primei gazete româneşti din Bucovina, „Bucovina” (1848), al „Reuniunii de lectură din Cernăuţi“ (1862), care avea să se transforme în „Societate pentru cultura şi literatura română din Bucovina“ (1865), şi al „Foaiei Societăţii“ (1865), organizatorul primelor stagiuni de teatru românesc la Cernăuţi, cu trupele Fany Tardini (1864, 1865, 1870), Pascaly (1869) şi Matei Millo (1871). Alecu Hurmuzachi a fost şi un publicist erudit şi de o vibrantă sensibilitate. La Adunarea generală din 23 ianuarie 1867 Alecu Hurmuzachi cere ca Societatea să se preocupe de predarea în şcoli a istoriei românilor. Se propune înfiinţarea unei catedre de istorie naţională la Liceul de stat din Cernăuţi. Alecu Hurmuzachi revine asupra acestei probleme în 17 februarie 1868. Cu această ocazie se afirmă că poporul român trebuie să-şi cunoască istoria şi să se opună germanizării prin şcoală.
La 11 ianuarie 1906, s-a născut sculptorul Boris Caragea, membru corespondent al Academiei Române, vestit prin sculpturile „Monumentul Victoriei” – Constanţa, „Maternitate” – Eforie, „Enescu” – Detroit, SUA. În anul 1933, imediat după absolvirea Academiei, Boris Caragea a expus primele sale lucrări de sculptură mică la Salonul oficial, făcându-se remarcat prin construcția volumelor și finețea modelajului. În 1934 a deschis prima expoziție de lucrări cu subiect folcloric în care a expus și câteva sculpturi de inspirație dobrogeană. În acelaşi an a făcut o călătorie de studii de-a lungul coastelor Mării Mediterane, poposind la Constantinopol, Atena, Alger, Marsilia, Cassis şi Neapole. În 1937 a primit premiul pentru sculptură al Ministerului Artelor. Lucrările din prima fază de creație a artistului au avut ca subiect scene religioase sau portrete realizate cu măiestrie. Cea de-a doua fază l-a făcut pe Caragea un important reprezentant al realismului socialist, el devenind sculptorul oficial al ideologiei comuniste, în care a crezut sincer, influențat fiind și de spiritul vremii. În această fază, Boris Caragea s-a dedicat spațiului exterior, propice ansamblurilor arhitectonice. A decedat la 8 august 1982.
La 11 ianuarie 1926 s-a născut la Ismail în Basarabia, poetul Leonid Dimov, poet și traducător român, cu rădăcini evreiești, unul dintre precursorii Postmodernismului românesc, membru marcant al grupului onirist. Alături de Dumitru Țepeneag va teoretiza onirismul estetic. În 1971, după Tezele din iulie lansate de Ceaușescu, presiunea cenzurii se resimte acut și grupul omiric se destramă, unii dintre membri plecând în exil (Țepeneag, Gabrea, Ivănceanu), alții retrăgându-se din zona vizibilă a lumii culturale (Dimov, Mazilescu, Turcea, Titel). Relația apropiată a lui Dimov cu Țepeneag și apartenența la Grupul oniric l-a adus pe poet în atenția Securității, care l-a urmărit ani de-a rândul, după cum o dovedesc documentele din arhiva. A decedat la 5 decembrie 1987, la București.
La 11 ianuarie 2023 s-a stins din viață Alexandru Donos, cercetător literar, publicist și autor al unor cărți pentru copii din Republica Moldova. Alexandru Donos s-a născut la 11 iunie 1930, în satul Ciripcău, raionul Floreşti. Și-a făcut studiile la Universitatea de stat din Chişinău, Facultatea de filologie (1961). A debutat cu cartea Făurari ai frumosului, 1975. În a doua jumătate a anilor 80 a activat ca secretar general de redacție la „Literatura și Arta”. A făcut cercetări în arhive, inclusiv în cea a SIS-ului, elaborând câteva studii importante despre scriitorii moldoveni deportați. A editat Viorele, versuri pentru copii, 1981; Scriitori martiri, eseu, 2000; Ca un prieten bun şi drag, versuri, 2003; Anotimpuri vesele, poezii pentru copii, 2006; Luna, poezii pentru copii, 2007; Situaţii comice, creionări de ieri, creionări de azi, 2008; Baştina lui Constantin Stere, evocări, dezvăluiri, precizări, 2010; O viaţă în zbucium, biobibliografie, 2010.
Alte evenimente istorice din ziua de 11 ianuarie:
532: A început, la Constantinopol, răscoala Nika, care a fost reprimată de către comandantul militar Belisarius, răsculații fiind masacrați în hipodrom.
1600: Împăratul Rudolf al II–lea primește solia lui Mihai Viteazul, condusă de banul Mihalcea, care cerea recunoașterea domnului român ca principe al Transilvaniei.
1753: A fost deschis British Museum. Fondat în 1753, Muzeul Britanic este unul dintre cele mai vechi și mai impozante muzee din lume, cu exponate variind de la mumii egiptene la comori romane. Încă de la început admitea intrarea liberă pentru „toate persoanele studioase și curioase”.
1888: A decedat scriitorul ucrainean din Bucovina Iuri Fedkovyci.
1922: A fost folosită pentru prima dată insulina pentru tratamentul diabetului. Primul pacient a fost un tânăr canadian de 14 ani, Leonard Thompson. În decembrie 1921 profesorul român Nicolae Paulescu a reuşit să facă epocala descoperire a insulinei în urma unor îndelungate studii experimentale şi observaţii clinice şi de laborator.
1982: NATO condamnă URSS pentru sprijinul acordat generalului Jaruzelski, în acţiunile acestuia de înăbușire a manifestațiilor de protest din Polonia.
1990: Aproximativ 300.000 de oameni demonstrează pașnic în favoarea independenței Lituaniei fata de Uniunea Sovietica.
(V.K.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com