În 2025, la Chișinău a văzut lumina tiparului cartea „100+1… personalități basarabene cu rădăcini bucovinene” – o sinteză istoriografică și documentară. Concepția, selecția și îngrijirea îi aparține profesorului universitar, Ion Bahnarel, șeful Catedrei de Igienă a Universității de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” din Chișinău, originar din Probotești, fostul raion Herța, regiunea Cernăuți.
Această lucrare, după cum remarcă în prefață Arcadie Suceveanu, ex-președinte al Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova, originar din Suceveni, „vine să umple un gol de informație, să continue (așa cum ține să sublinieze autorul) studiul destinelor persoanelor cu rădăcini din „Țara de Sus” stabilite în Basarabia în perioada 1945-2025, punându-le în valoare într-o formă mult extinsă, sistematizată riguros pe domenii de activitate”.
Migrația populației din Bucovina în Basarabia a avut loc și după Primul Război Mondial. Un exemplu elocvent în această privință este întemeierea satului Răuțel din raionul Fălești, situat la 10 kilometri de Bălți, în anul 1919. Aici s-au așezat cu traiul familii sosite din satele Coteleu, Dumeni, Costiceni, Rângaci, Vancicăuți, precum și din alte localități din ținuturile Hotinului, Noua Suliței, Cernăuțiului. După cel de-al Doilea Război Mondial, cea mai mare parte a „coborârii la vale” de la izvoarele carpatine, potrivit explicației autorului, a fost legată de tinerii dornici de carte. Fii și fiice din familiile de români din regiunea Cernăuți, cu cunoștințe trainice însușite la școlile medii în limba maternă, se străduiau să obțină studii superioare și specialități importante în diverse domenii la universitățile și institutele din Moldova – la Chișinău, Bălți și Tiraspol. După terminarea studiilor, unii tineri specialiști bucovineni reveneau la baștină, iar alții rămâneau să-și afirme capacitățile profesionale în Moldova. Așa au apărut personalități notorii, cu rădăcini bucovinene, cu care se mândrește astăzi Moldova. De fapt, ele sunt în cinste și în localitățile lor de baștină din regiunea Cernăuți.
Deoarece cartea semnată de Ion Bahnarel include scurte biografii ale 101 personalități basarabene cu rădăcini bucovinene, am decis să le sistematizăm după locul de naștere din cele foste patru raioane cu populație preponderent românească din regiunea Cernăuți: Herța, Hliboca, Noua Suliță și Storojineț, și aparte – din alte localități ale ținutului de la Nistru până-n Carpați.
De pe meleagurile herțene (I)
De la baștina slăvitului cărturar Gheorghe Asachi s-au afirmat în Moldova multe personalități, 31 dintre care figurează în cartea lui Ion Bahnarel. El își are originile în satul Probotești, la fel ca și alte cinci personalități renumite. Ion Bahnarel a absolvit în 1976 Institutul de Stat de Medicină din Chișinău. În prezent este profesor universitar și conduce Catedra de Igienă, autor a circa 450 de lucrări științifice, deținător a mai multor premii. În 1998 i s-a acordat titlul de Om Emerit al Republicii Moldova, iar în 2016 a devenit Cetățean de Onoare al satului natal. Consăteanul său mai în vârstă, Nicolae Făgurel, a absolvit Institutul de Medicină din Cernăuți, a lucrat ca chirurg în câteva spitale din Donbas, apoi și-a continuat studiile ca doctorand la Universitatea de Medicină și Farmacie „N. Testemițanu” din Chișinău. În capitala Moldovei a rămas până la finele vieții (2005), activând și ca om de știință (are 60 de studii științifice) și ajungând proctolog principal la Ministerul Ocrotirii Sănătății. Și-a făcut studiile la Institutul de Medicină din Chișinău și proboteșteanul Constantin Marandel, în prezent medic specialist la Centrul de sănătate publică a municipiului Bălți.
Pe ogorul literelor române din Moldova trudește cu spor un alt fiu al Proboteștiului, Vasile Pavel. Lingvistul și profesorul universitar, Vasile Pavel, este autorul a 310 lucrări științifice, inclusiv a trei monografii și a trei atlase lingvistice cu caracter internațional. Este laureat al mai multor premii academice, precum și al prestigiosului Premiu „B. P. Hasdeu” al Academiei Române (1993). Iar în domeniul matematicii de calcul, cu 160 de lucrări științifice s-a afirmat Vladislav Seiciuc, originar din Probotești. El a organizat la Chișinău două conferințe științifice internaționale, iar pe parcursul ultimului sfert de veac îndeplinește funcția de conferențiar universitar la Universitatea Cooperatist-Comercială din Republica Moldova. În domeniul artei Proboteștiul l-a avut pe Iulian Florea, care a fost la începutul carierei sale actor la Teatrul Dramatic din Bălți, apoi timp de 23 de ani, până la sfârșitul vieții, a activat ca operator de film documentar. Multe din filmele cu imaginea semnată de Iulian Florea au obținut premii la diverse festivaluri internaționale de prestigiu. Proslăvește satul natal Probotești cu vioara sa fermecată Victor Mandalac, care mai bine de 20 de ani se numără printre violoniștii Orchestrei Naționale de Muzică Populară „Lăutarii”, condusă de maestrul Nicolae Botgros. Participant la mai multe concursuri naționale și internaționale, Victor Mandalac a făcut orchestrații la piese ale mai multor interpreți vestiți din Moldova.
Unul dintre cei mai vestiți muzicologi din Moldova a fost regretatul acordeonist și dirijor Mihai Amihalachioaie, originar din Molnița. El, Maestru în Artă și Artist Emerit al Republicii Moldova, a creat Ansamblul „Busuioc Moldovenesc”, a colaborat cu Formația „Provincialii” din România, a dirijat Ansamblul „Camerata” Chișinău. Vărul său din Molnița, Gheorghe Amihalachioaie, jurist, a fost ales deputat în primul Parlament democratic al Republicii Moldova și a semnat Declarația de Independență a Republicii Moldova. Un alt molnicean, Nicolae Jitarașu, doctor habilitat în științe fizico-matematice, a activat mai întâi în Ucraina și Rusia, iar în 1970 s-a mutat cu traiul la Chișinău. A fost membru al Societății matematicienilor din Republica Moldova și România, al Societății germane a matematicienilor.
În cartea lui Ion Bahnarel sunt incluse și alte personalități, născute pe meleagurile herțene, care au contribuit la dezvoltarea științei matematicii în Moldova, bunăoară Ion Achiri, originar din Movila. Și-a luat doctoratul la Kiev, a activat la Universitatea de Stat din Tiraspol, apoi la Universitatea de Stat din Moldova. Este o personalitate de referință în domeniul științelor educației și în cel al didacticii matematicii. S-a născut în Movila și Gheorghe Airini, care a absolvit Institutul Agricol din Moldova, fiind apoi conducătorul mai multor gospodării agricole. În prezent este conducătorul SRL „AGDAV” din raionul Glodeni. Este ctitorul Bisericii Minunea Sfântului Arhanghel Mihail din Bălți.
Din Movila și-a luat zborul în lumea artei Marin Gheras. După absolvirea Academiei de Muzică, Teatru și Arte Plastice din Chișinău a activat în principalele orchestre de muzică populară din Moldova, în calitate de naist. La vârsta de 25 de ani el a primit titlul de Artist Emerit, iar la cea de 45 de ani – de Artist al Poporului. Marin Gheras este un virtuoz al naiului, înzestrat cu un simț aparte al interpretării.
Fii ai satului Târnauca, de asemenea, au contribuit la scrierea unor pagini luminoase a istoriei contemporane a Republicii Moldova. Cetățean de Onoare al satului natal Târnauca, Dumitru Apetri este în prezent lector superior la Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă” din Chișinău. A semnat peste 250 de studii, articole, profiluri literare despre scriitori din Bucovina, procesul literar din Bucovina, aspectul receptării operei eminesciene în spațiul cultural est-slav și operei lui T. Șevcenko și a literaturii ucrainene din secolul XX în cultura română de la est de Prut. Nicolae Aluchi din Târnauca a absolvit Facultatea de Biologie a Universității din Tiraspol. Este specialist în domeniul fiziologiei plantelor. Deține postul de decan al Facultății de Biologie și Chimie a Universității Pedagogice de Stat „Ion Creangă” din Chișinău. Activitatea sa de cercetare s-a materializat în peste 40 de lucrări științifice, înalt apreciate de comunitatea academică.
Un alt fiu al satului Târnauca, Ilie Catereniuc, și-a făcut studiile la Institutul de Stat de Medicină din Chișinău. În prezent este șeful Catedrei Anatomia Omului a Universității de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”. Este membru al Societății Anatomiștilor din Republica Moldova.
(V.K.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com