De pe meleagurile nouăsulițene (I)
Fostul raion Noua Suliță avea graniță comună cu Moldova și aceasta este una din explicațiile că o bună parte din absolvenții școlilor românești de aici se orientau spre instituțiile de învățământ basarabene. De aceea, a treia parte din cele „100+1 de personalități basarabene cu rădăcini bucovinene” provin din satele nouăsulițene. Ne miră doar faptul că n-a fost inclusă nici o personalitate din astfel de sate mari ca Boian, Tărăsăuți și Dranița. Dar, iată, Vancicăuțiul are una dintre cele mai bune imagini în această privință în Republica Moldova. Printre savanții de frunte în domeniul agriculturii se numără Boris Boincean, actualmente șef al Catedrei de tehnologie agricolă a Universității de Stat „Alecu Russo” din Bălți. Mai întâi și-a făcut studiile la Colegiul Agricol din Țaul, raionul Dondușeni, apoi la Academia Agricolă „K. A. Timireazev” din Moscova, unde susține teza de doctor în științe agricole. Boris Boincean a participat activ la elaborarea unor proiecte de cercetare internațională, inclusiv proiectul moldo-american privind tehnologiile avansate în agricultură și protecția mediului înconjurător. Este un adept convins al agriculturii ecologice. Consăteanul său mai în vârstă, Serafim Florea, a fost unul dintre primii geografi socio-umaniști din Republica Moldova, care a abordat problemele dezvoltării durabile, formării și funcționării factorului uman, securității demografice, necesității perfecționării managementului resurselor naturale și resurselor umane. În perioada 2006-2012 Serafim Florea a fost șeful Laboratorului de Geografie socio-umană al Institutului de Ecologie și Geografie al Academiei de Științe a Moldovei. Ca unul dintre cei mai apreciați geografi din Republica Moldova, Serafim Florea a fost preocupat de adunarea informațiilor referitoare la geografia Terrei, la formarea și funcționarea factorului uman. A decedat în 2020. Un alt vancicăuțean, născut în perioada interbelică, Alexandru Sajin, a activat timp de 57 de ani pe tărâmul ocrotirii sănătății. Absolvent al Institutului de Stat de Medicină din Chișinău, el a fost medic-șef al Spitalului raional din Lipcani, apoi al Spitalului raional din Briceni.
Născut în 1948 în Vancicăuți, într-o familie de intelectuali, Oazu Nantoi a absolvit Institutul Politehnic din Chișinău, dar și-a făcut o carieră politică. A fost director general adjunct la Agenția „Moldova-Press”, șef al Direcției Analiza Politică pe lângă Președintele Republicii Moldova. Din 2000 până în prezent este director de programe în managementul conflictelor de la Institutul de Politici Publice. Este deputat în Parlamentul Republicii Moldova. La opiniile și comentariile sale apelează des publicații de frunte din Ucraina. O altă personalitate vestită din Moldova, originară din Vancicăuți, este Serafim Buzilă. El a urmat Facultatea de Filologie Romano-Germanică a Universității din Cernăuți, apoi a obținut studii muzicale la Colegiul „Ștefan Neaga” și la Institutul de Arte „G. Muzicescu” din Chișinău. Devenind compozitor, Serafim Buzilă a scris lucrări vocal simfonice, camerale, muzică corală, cântece de estradă pe versuri de M. Eminescu, Gr. Vieru, P. Zadnipru, P. Cărare, An. Ciocanu.
De generația născută în perioada interbelică la Vancicăuți ține și regretatul scriitor Serafim Saka, absolvent al Institutului Pedagogic „Ion Creangă” din Chișinău și al Cursurilor de Cinematografie din Moscova. A debutat ca autor de nuvele. Prima sa carte „Era târziu” a văzut lumina tiparului în 1966. O altă carte de răsunet a fost volumul de publicistică „Aici și Acum” (1976). Serafim Saka s-a impus în conștiința literar-artistică din Basarabia și din România cu două romane: „Vămile” și „Linia de plutire”. O altă carte „Basarabia în GULAG”, a fost consacrată unchiului său condamnat în 1949 pe 25 de ani de închisoare. Pentru merite deosebite pe tărâmul literaturii, culturii și artei naționale, Serafim Saka a fost distins cu Premiul de Stat, titlul onorific „Maestru al Artelor” și cu Ordinul Republicii.
Încă în anii 50 s-a afirmat pe tărâmul ocrotirii sănătății Alexandra Vizitiu, originară din Noua Suliță. A absolvit Institutul de Stat de Medicină din Chișinău, unde a activat în calitate de cadru didactic până la sfârșitul vieții (1990). A pledat pentru trecerea învățământului medical în limba română. Alexandra Vizitiu a fost un model de perseverență, sacrificiu și devotament Almei Mater și profesiei de medic. Un alt nouăsulițean, Valeriu Bordian, absolvent al Institutului de Stat de Medicină din Chișinău, își desfășoară activitatea profesională în raionul Soroca. Poartă titlul „Cetățean de onoare al orașului Soroca” și a fost distins cu medalia „Nicolae Testemițanu” „pentru munca îndelungată în domeniul ocrotirii sănătății”. Din elita medicinii basarabene face parte și Eugen Gladun, născut în Nesfoia. A învățat la școala din Pererâta, unde coleg de clasă i-a fost Grigore Vieru. A absolvit Institutul de Stat de Medicină din Chișinău, a devenit un chirurg-pediatru de mare reputație, director fondator al Institutului de Cercetări Științifice în Domeniul Ocrotirii Sănătății Mamei și Copilului, a deținut și funcția de ministru al Sănătății. Profesorul Eugen Gladun a fost ales membru corespondent al Academiei de Științe a Republicii Moldova. Este autorul a 17 monografii, 22 de manuale, 35 de materiale didactice și a 220 de propuneri de raționalizare.
În cartea sa „100+1 personalități basarabene cu rădăcini bucovinene” Ion Bahnarel a inclus 7 mini-biografii ale fiilor satului Costiceni, care și-au creat un nume în Republica Moldova. Ei reprezintă mai multe domenii de activitate. Sergiu Baban a absolvit Institutul Politehnic din Chișinău, specialitatea inginer electromecanic. Și-a început activitatea la Uzina „Electromașina” din Chișinău, care cu timpul a devenit „ELCAS” S.A., urcând mai multe trepte în carieră – de la maistru superior la președinte al Consiliul de administrare. La propunerea Guvernului Republicii Moldova, în 2001 este numit director general al Departamentului Standardizare și Metrologie al Republicii Moldova. Din 2009 și până în prezent este vice-director general al Uzinei Mecanice „ARTMED” S.A., Chișinău. A absolvit Institutul Politehnic din Chișinău și Leonid Nicorici, originar din Costiceni. El a fost angajat la fabrica de ciment din Rezina, unde a lucrat până la pensionare. Ca manager iscusit, și-a perfecționat cunoștințele de profil în Germania și România, precum și în alte țări.
Costiceneanul Andrei Banaru și-a ales profesia de medic. A absolvit Institutul de Stat de Medicină din Chișinău. Timp de două decenii a fost decan al Facultății de Medicină Generală la aceeași instituție de învățământ. Activitatea științifică a savantului Andrei Banaru a fost axată pe problema manifestărilor morfologice ale infarctului miocardic. El s-a stins din viață la vârsta de 50 de ani. Un alt fiu al Costiceniului, Serghei Rotari, de asemenea, a absolvit Institutul de Medicină din Chișinău și a activat la mai multe instituții sanitare din republică – Bălți, Ocnița, Edineț. I s-a decernat medalia „Nicolae Testemițanu” pentru contribuție substanțială la implementarea formei și metodelor avansate de tratament.
Unul dintre parlamentarii care au votat și au semnat Declarația de Independență a Republicii Moldova este Eugen Pâslaru, originar din Costiceni. El și-a făcut studiile la Institutul Agricol „M. V. Frunze” din Chișinău. A lucrat în câteva gospodării agricole, iar din 1995 și până la decesul prematur (2018) a fost directorul general al Întreprinderii Mixte „Sălcuța” SRL. Consăteanul său, Tudor Colac, a absolvit Secția jurnalistică a Universității de Stat din Moldova și, paralel, a făcut studii muzicale la Facultatea de Arte Frumoase. În ultimii ani, Tudor Colac a scos de sub tipar mai multe cărți: „Repere etnologice”, „Cântecul cu aripi frânte”, „Izvoditori de tâlcuri subtile”, „Dicționar de ghicitori”. A participat la organizarea festivalurilor folclorice de rezonanță în Republica Moldova, România, Ucraina și Ungaria.
O personalitate notorie a fost Ion Vatamanu, născut la Costiceni în perioada interbelică, care s-a afirmat în Moldova atât ca savant, cât și ca poet de mare valoare. A absolvit Facultatea de Chimie a Universității de Stat din Chișinău, teza de doctor în științe a susținut-o la Lviv. Din 1973 și până la sfârșitul vieții (1993) a deținut funcția de șef de Laborator. În 1990 a fost ales deputat în primul Parlament democratic al Republicii Moldova, a votat și a semnat Declarația de Independență a Republicii Moldova. Ca poet a debutat în 1962 cu volumul „Primii fulgi”, apoi au urmat mai multe volume de referință ale literaturii din Basarabia: „Liniștea cuvintelor”, „Viața cuvintelor”, „A vedea cu inima” etc. I s-a acordat titlul „Maestru al literaturii” și a fost distins post-mortem cu „Ordinul Republicii” „pentru merite deosebite în promovarea valorilor democratice și a adevărului istoric”. Școala din satul natal îi poartă numele, iar pe placa memorială „Ion Vatamanu” de pe fațada ei sunt incrustate cuvintele dintr-o cunoscută poezie a poetului „Eu am harta poeziei cu fântâna-n Costiceni”.
(V.K.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com