În Săptămâna Patimilor, credincioşii rememorează calea urmată de Iisus Hristos pentru mântuirea omului şi învingerea morţii, cale care culminează cu evenimentul crucial din creştinism: Învierea. Joia Mare este cunoscută şi ca Joia celor 12 Denii sau Joia Neagră. După ce luni şi marţi, atenţia creştinilor a fost concentrată asupra ultimelor învăţături ale lui Iisus Hristos înainte de răstignire, iar miercuri, Mântuitorul a fost vândut fariseilor pentru 30 de arginţi de către Iuda (de aici miercuri fiind declarată zi de post, alături de vineri, ziua în care Iisus a fost răstignit), în Joia Mare sunt prăznuite patru lucruri: spălarea picioarelor apostolilor de către Hristos, Cina Domnească la care s-a instituit Taina Împărtăşaniei (Euharistia), rugăciunea din Grădina Ghetsimani şi prinderea Domnului de către cei ce voiau să-l ucidă.
Spălarea picioarelor ucenicilor. Biblic evenimentul este mărturisit de Sfântul Ioan Evangelistul şi îl înfăţişează pe Iisus Hristos spălând picioarele ucenicilor. Spălarea are caracter purificator, Iisus i-a curăţat pe ucenici de păcate. Tot prin acest gest, Mântuitorul le înfăţişează Apostolilor smerenia.
Cina cea de taină. Biblic, acest eveniment este momentul când Iisus prin folosirea vinului şi a pâinii le arată ucenicilor cum urmează să fie jertfit.
Tradiţii populare în Joia Mare
În Joia Mare, dimineaţa, oamenii obişnuiesc să meargă la biserică să se spovedească şi să se împărtăşească. Seara, creştinii merg la Denia celor 12 Evanghelii. Tot în Joia Mare se duce la biserică pâine, care va fi sfinţită de preot, stropită cu vin şi împărţită enoriaşilor în noaptea de Înviere.
În tradiţia populară Joia Mare este considerată binefăcătoare pentru morţi. În această zi se face ultima pomenire a morţilor din Postul Mare. Tradiţia spune că în noaptea dinainte de Joia Mare, se deschid mormintele, iar sufletele morţilor se întorc la vechile lor locuinţe, unde rămân până în sâmbăta dinainte de Rusalii.
Joia Mare este ziua dedicată copturilor pascale şi înroşirii ouălor, simbol al Sărbătorii Sfintelor Paşti. Străbunii credeau că ouăle înroşite în această zi nu se strică niciodată. Ouăle roșii de Paște simbolizează viața, Învierea și jertfa lui Iisus Hristos, sunt unul dintre cele mai cunoscute simboluri ale Sărbătorii Paștelui, alături de pască și alte preparate tradiționale. În mod obișnuit, acestea se pregătesc în Joia Mare. Obiceiul vopsirii ouălor înainte de Paște este explicat prin mai multe legende creștine care leagă acest simbol de patimile lui Iisus Hristos. Se spune că Maica Domnului a venit la locul răstignirii cu un coș de ouă, pe care l-a așezat sub cruce. În acel moment, ouăle s-au înroșit de la sângele vărsat de Mântuitor pentru mântuirea lumii.
Tradiția oferirii ouălor colorate este însă mult mai veche decât creștinismul. Cu secole înainte de Hristos, oamenii ofereau ouă decorate la marile sărbători, în special la cele care marcau reînnoirea timpului. Oul era considerat un simbol al vieții, al regenerării și al continuității. În credința creștină, el îl reprezintă pe Creator și ideea de renaștere, fiind asociat cu Învierea lui Iisus, asemenea puiului care iese din coajă și începe o nouă viață.
În anumite zone, mai ales în Bucovina, se păstrează tradiția încondeierii ouălor, care a devenit o adevărată formă de artă populară. Meșterii populari folosesc tehnici speciale pentru a crea modele diferite, frumoase, inspirate din natură sau din simboluri religioase.
De obicei, pentru decorare se folosesc mai multe culori, pentru că fiecare are o semnificație diferită. Culoarea roșie are o semnificație profundă. Ea simbolizează sângele lui Iisus Hristos vărsat pe cruce, dar și focul, care are rol purificator. În prezent, ouăle nu sunt vopsite doar în roșu, ci și în alte culori precum galben, verde sau albastru, culori care vestesc bucuria primăverii. În unele cazuri, ouăle sunt colorate și în negru, culoare care amintește de suferința lui Hristos. Roșul simbolizează dragostea, focul și viața, negrul reprezintă eternitatea și suferința, galbenul sugerează lumina și bogăția recoltelor, verdele indică natura și speranța, iar albastrul este asociat cu sănătatea, cerul senin şi pacea. (MediaFax.ro)
(T.L.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com