De la începutul războiului pe scară largă al Rusiei împotriva Ucrainei, dronele țării agresoare au intrat în repetate rânduri în spațiul aerian românesc sau au căzut pe teritoriul acesteia. Totuși, acest caz a fost primul în care au fost răniți civili – atât în România, cât și în rândul țărilor NATO în ansamblu. Despre aceasta se menționează în raportul analitic al Institutului pentru Studiul Războiului (ISW), informează Canalul 24. Dronele rusești au încălcat spațiul aerian al României de cel puțin 28 de ori, iar resturi de drone au ajuns pe teritoriul țării de cel puțin 47 de ori.
Anterior, Ministerul Apărării al țării raportase că Rusia ataca în mod regulat teritoriile ucrainene cu drone în apropierea graniței cu România, iar resturi au fost descoperite de zeci de ori pe pământ românesc. Incidente similare au fost înregistrate și în Polonia.
Militarii români au explicat că restricțiile legislative în vigoare nu permit forțelor de apărare aeriană să acționeze în așa fel încât rachetele sau resturile să poată ajunge în spațiul aerian al unui stat vecin. Gheorghe Maxim, șeful interimar al Statului Major Întrunit al forțelor armate, a declarat că din momentul detectării dronei și până la impact au trecut doar patru minute – acest timp fiind insuficient pentru identificare și interceptare în siguranță. El a subliniat, de asemenea, că uneori riscul căderii resturilor după doborâre poate fi mai periculos decât drona în sine.
Pe fondul acestui incident, în cadrul NATO se ridică tot mai des problema coordonării sistemelor de apărare aeriană cu Ucraina și Republica Moldova, pentru a reacționa mai bine la atacurile rusești din apropierea granițelor Alianței, indiferent dacă aceste pătrunderi sunt intenționate sau nu.
În plus, Bucureștiul discută posibilitatea lansării consultărilor în temeiul Articolului 4 din Tratatul NATO, care prevede negocieri între aliați în cazul unei amenințări la adresa securității. Ca răspuns la incident, România a închis, de asemenea, consulatul Rusiei de la Constanța și a declarat un diplomat drept persona non grata.
Între timp, Kremlinul a încercat să se disculpe de responsabilitatea pentru acest incident. Vicepreședintele Consiliului de Securitate al Rusiei, Dmitri Medvedev, a amenințat statele europene cu noi atacuri, afirmând că țările Europei „încă nu au văzut nimic” și ar trebui „să se obișnuiască” cu o asemenea evoluție a evenimentelor. Vladimir Putin, la rândul său, a pus la îndoială originea rusă a dronei și a sugerat că aceasta ar putea fi ucraineană, propunând predarea resturilor către Rusia pentru „expertiză”.
Parlamentarii ruși au mutat, de asemenea, vina asupra Occidentului și Ucrainei. Analiștii consideră că Moscova monitorizează cu atenție reacția NATO la încălcările regulate ale spațiului aerian al țărilor Alianței și ar putea folosi astfel de incidente pentru a testa disponibilitatea Occidentului de a reacționa atât la atacurile în sine, cât și la retorica agresivă care le însoțește.
„Este probabil ca astfel de cazuri să continue atât timp cât utilizarea dronelor rusești în apropierea granițelor NATO persistă, ceea ce ar putea necesita o revizuire a abordărilor privind apărarea aeriană pentru protecția populației civile”, se arată în materialul ISW.
Menționăm că lovirea unui bloc de locuințe din Galați de către o dronă a provocat o explozie puternică, un incendiu și rănirea a doi civili.
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com