Cum să găsești o școală bună
Părinții căutau pentru fiul lor o școală bună și un profesor pe măsură, iar în cele din urmă, au ales cel mai bun învățător pentru el.
Dimineața, bunicul l-a dus pe nepot la școală. Când bunicul și nepotul au intrat în curte, au fost înconjurați de copii.
– Ce bunic amuzant! – a râs un băiețel.
– Hei, piciule dolofan! – se strâmbă un altul.
Copiii strigau și săreau în jurul bunicului și al nepotului. Atunci, învățătorul a sunat din clopoțel, vestind începutul lecției, iar copiii au fugit în clase.
Bunicul l-a luat hotărât pe nepot de mână și a ieșit în stradă.
– Eu n-o să mai merg la școală? – a întrebat băiețelul.
– Ba o să mergi, dar nu aici, a răspuns bunicul supărat. Am să-ți găsesc eu însumi o școală.
Bunicul l-a dus pe nepot acasă, l-a lăsat în grija bunicii, iar el a plecat să caute un învățător mai bun.
Văzând câte o școală, bunicul intra în curte și aștepta recreația. În unele școli, copiii nu îi acordau bunicului nicio atenție, în altele – îl luau în râs. Bunicul se întorcea tăcut și mergea mai departe.
În cele din urmă, a intrat în curtea mică a unei școli și s-a sprijinit obosit de gard. A sunat clopoțelul, iar copiii au dat buzna în curte.
– Bunicule, vă este rău? Să vă aduc apă? – s-a auzit o voce mică.
– Avem o bancă în curte, luați loc, vă rog, i-a propus un băiețel.
– Vreți să-l chem pe domnul învățător? – a întrebat un alt copil.
Curând, în curte a ieșit un învățător tânăr. Bunicul l-a salutat și i-a spus:
– În sfârșit am găsit cea mai bună școală pentru nepotul meu.
– Greșiți, bunicule, școala noastră nu este cea mai bună. Este mică și strâmtă.
Bunicul nu a stat să-l contrazică. A stabilit toate detaliile cu învățătorul și a plecat.
Seara, mama băiețelului l-a întrebat pe bunic:
– Tată, tu nu știi carte. De ce crezi totuși că ai găsit cel mai bun învățător?
– Învățătorii se cunosc după elevii lor, a răspuns bunicul.
(Din rețelele de socializare)

(T.L.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com
