La finele lunii mai, Catedra de Filologie Română și Clasică a Universității Naționale „Iuri Fedkovyci” din Cernăuți a organizat o masă rotundă internațională cu tema „Zoe Dumitrescu-Bușulenga – model intelectual și reper al spiritualității românești”. Evenimentul s-a desfășurat la Palatul Național al Românilor din centrul nostru regional și a fost consacrat împlinirii a 20 de ani de la trecerea în eternitate a academicianului și eminescologului Zoe Dumitrescu-Bușulenga – Monahia Benedicta. Vom menționa că anterior, la Mănăstirea Putna, în Duminica Mironosițelor (26 aprilie) și la Academia Română (5 mai) a fost omagiată această „purtătoare de mir a cuvântului”.
Cernăuțiul, oraș marcat de aura eminesciană, i-a primit pe ambasadorii ilustrei personalități Zoe Dumitrescu-Bușulenga – părintele arhimandrit Dosoftei Dijmărescu de la Mănăstirea Putna, președinta Fundației „Credință și Creație”, Teodora Stanciu, profesoară și jurnalistă, și pictorul Dacian Andoni, profesor habilitat la Universitatea de Vest din Timișoara. După rugăciunea „Tatăl nostru”, rostită de părintele arhimandrit Dosoftei, participanții la masa rotundă au avut ocazia să vizioneze un fragment din filmul documentar „Zoe Dumitrescu-Bușulenga, cununa devenirii”, regizat de Cristina Ghirvasie, ascultând un interviu al academicianului Zoe Dumitrescu-Bușulenga în perioada dinainte de a îmbrăca veșmintele monahale.
Moderatoarea mesei rotunde, Cristina Paladian, șefa Catedrei de Filologie Română și Clasică a Universității cernăuțene, a oferit cuvântul pentru un mesaj de salut Consulului General al României la Cernăuți, Irina Loredana Stănculescu.
Cu viu interes au ascultat-o participanții la masa rotundă – profesori și studenți, reprezentanți ai intelectualității românești din ținut – pe doamna Teodora Stanciu, care a cunoscut-o personal pe Zoe Dumitrescu-Bușulenga, ea fiindu-i profesoară, apoi și în odăjdiile călugăriei. Era o personalitate importantă, cu spirit enciclopedic, care aduna în jurul său tineretul, aducându-le studenților săi modele ale spiritualității românești și europene. Teodora Stanciu a repetat concluzia fostei sale profesoare că Eminescu este cugetul cel mai adânc al culturii naționale, îndemnând tineretul studios să-l cunoască mai profund.
Pictorul Dacian Andoni, profesor la Universitatea de Vest din Timișoara, a realizat două portrete ale academicianului Zoe Dumitrescu-Bușulenga – unul în acuarelă (de savant) și altul în ulei (cel duhovnicesc), care reprezintă două etape ale vieții trăite pe verticală de această marcantă personalitate a spiritualității românești. Dacian Andoni a recunoscut că a creat ambele portrete în rezultatul convorbirilor sale cu starețul Mănăstirii Putna, arhimandritul Melchisedec Velnic, cu oameni apropiați în ultimele zile de viață ale Maicii Benedicta, precum și în urma lecturii cărților și cugetărilor semnate de Zoe Dumitrescu-Bușulenga. Pictorul a redat spiritul înalt și adânc al acestei personalități în două ipostase. Portretul în acuarelă a fost prezentat la Academia Română și la Cernăuți.
Maica Benedicta a fost un adevărat model, ea demonstrând cum se merge pe calea afirmării omului, cum se trăiește pe verticală. Pe această cale a purtat-o mâna lui Dumnezeu, a accentuat arhimandritul Dosoftei Dijmărescu. El s-a referit și la atmosfera de la evenimentul comemorativ de la Academia Română, când i se părea la un moment că trebuie să apară Zoe Dumitrescu-Bușulenga în cele două ipostaze — de academician și monahie. Pentru tineri, a conchis părintele arhimandrit de la Mănăstirea Putna, Zoe Dumitrescu-Bușulenga a fost și rămâne un model de dimensiune enciclopedică din familia cărturarilor.
Modelul Zoe Dumitrescu-Bușulenga n-a lipsit nici intelectualilor români din nordul Bucovinei, fapt despre care au vorbit șefa Catedrei de Filologie Română și Clasică, Cristina Paladian, conferențiarul universitar, Felicia Vrânceanu, scriitoarea Maria Toacă, profesorul de franceză de la Liceul nr.1 din Ciudei, Dorin Misichevici, Vasile Bâcu, președintele Societății pentru Cultura și Literatura Română în Bucovina „Mihai Eminescu”, jurnalistul Vasile Carlașciuc, directoarea Muzeului „Mihai Eminescu” din Cernăuți, Elena Tărâțeanu.
Participanții la masa rotundă au devenit posesorii a două cărți – „Eminescu. Viața” de Zoe Dumitrescu-Bușulenga și „Să nu ne pierdem verticala” (interviuri și dialoguri cu Zoe Dumitrescu-Bușulenga – Monahia Benedicta). Cred că este de învățătură pentru generațiile epocii digitale această povață lăsată de Zoe Dumitrescu-Bușulenga în unul din interviurile sale. Fiind întrebată de ce și-au pierdut oamenii dorința de a citi, ea a răspuns: „Pentru că intrăm în zodia computerului. Eu sunt un cetățean al Galaxiei Gutenberg. Umanismul culturii se sprijină pe lectură, nu pe imagini fugitive. Lectura îți lasă popasurile necesare pentru reflecție, pentru meditație. Pierderea obișnuinței lecturii este pericolul cel mai mare care amenință planeta, pentru că slăbește intelectul, puterea de gândire și te face să uiți limba. Chiar și eu, după ce am stat cinci ani în Italia, la întoarcere a trebuit să pun mâna pe Eminescu și pe Sadoveanu, ca să-mi refac limba”.
(V.K.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com