Pe malul drept al Nistrului, lângă satul Nagoreanî din regiunea Cernăuți, se ridică stânci neobișnuite în formă de con. Ele sunt numite Dealurile Șișkove sau tractul Govdî. La prima vedere, seamănă cu niște conuri mari de piatră, dar în realitate sunt o parte a crestei Tovtrî și rămășițe ale unui vechi recif barieră. Corespondentul Eco.Raion a aflat ce face această locație interesantă și specială.
În locul versanților Nistrului, acum aproximativ 10–12 milioane de ani, se afla Marea Sarmatică, care era caldă. În apele ei se formau structuri recifale din calcare organogene. Acestea constau din rămășițele diverselor organisme marine.
Mai târziu, marea a dispărut, iar procesele naturale de distrugere și eroziune au scos la iveală o parte din formațiunile recifale. Exact așa, conform surselor geologice, s-au format dealurile caracteristice de lângă Nahoreany. Ele fac parte din cresta Tovtra – un vechi sistem recifal, ale cărui sectoare individuale s-au păstrat de-a lungul Podoliei și regiunii Nistrului Mijlociu.
Prin urmare, plimbându-se prin Dealurile Șișkove, călătorul se află de fapt pe rămășițele unui recif marin care s-a format cu mult înaintea apariției peisajului modern al Nistrului.
Dealurile Șișkove reprezintă un lanț de coline calcaroase conice. Vârfurile lor individuale se înalță la aproximativ 15–20 de metri deasupra malului înalt al Nistrului. Tocmai forma neobișnuită a dat locației denumirea populară.
Eolizarea, eroziunea și procesele carstice au modelat stâncile de-a lungul timpului, conferindu-le contururi bizare. Alături de dealuri, Nistrul formează un meandru pitoresc, astfel că de la înălțime se deschid panorame asupra râului și a malului opus. Această îmbinare de peisaje face ca locul să fie interesant pentru călători.
În plus, pe versanții pietroși și pe pajiști s-au format complexe naturale specifice. Materialele științifice înregistrează aici vegetație de pajiște și pietroasă, caracteristică acestei părți a regiunii Nistrului. De asemenea, teritoriul este habitatul mai multor specii de animale.
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com