Astăzi, 11 septembrie, creștinii ortodocși de rit vechi prăznuiesc Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul. Ziua este considerată una de post aspru și rugăciune, fiind comparată adesea cu Vinerea Patimilor. Credincioșii sunt îndemnați să postească pentru a cinsti jertfa Sfântului Ioan și a-și îndrepta gândurile spre pocăință și curățirea sufletului. Este o sărbătoare de o însemnătate deosebită prin semnificațiile sale. Sfântul Ioan Botezătorul a fost considerat înaintemergătorul Mântuitorului IIsus Hristos, iar martiriul său este un simbol al sacrificiului total pentru credință. Această jertfă este văzută de creștini drept un simbol al adevărului, credinței neclintite și demnității morale. Este de asemenea o zi încărcată de tradiții și superstiții prezente mai ales în comunitățile rurale.
Cine a fost Sfântul Ioan Botezătorul. Sfântul Ioan Botezătorul s-a născut în cetatea Orini, în familia preotului Zaharia. Mama sa, Elisabeta, era descendentă a seminției lui Aaron. Nașterea prorocului Ioan s-a petrecut cu șase luni înaintea nașterii lui Iisus. Nașterea sa a fost vestită de îngerul Gavriil lui Zaharia, în timp ce acesta avea slujbă la templu. Pentru că nu va da crezare celor vestite de îngerul Gavriil, Zaharia va rămâne mut până la punerea numelui fiului său.
Despre copilăria și adolescența lui Ioan Botezătorul nu se știe mai nimic. El apare la vârsta maturității, având în jur de 30 de ani când a ajuns cunoscut datorită predicilor sale. Era un pustnic care ducea o viață aspră, plină de nevoință, pentru ca mai apoi să predice pregătind calea lui Iisus și îndreptând lumea către adevăratele valori spirituale. El, mai ales prin botezul lui Iisus în apele Iordanului este cel care L-a prezentat lumii pe Mesia, Fiul lui Dumnezeu. „Vine Cel mai tare decât mine, în urma mea”, preciza Sfântul Ioan Botezătorul în predicile Sale.
Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul – scurt istoric. Înainte de a se face cunoscut Mântuitorul Hristos, Sfântul Proroc Ioan a început să propovăduiască şi să boteze, vestind venirea lui Mesia. La Sfântul Ioan Botezătorul a venit Însuşi Fiul lui Dumnezeu, ca să fie botezat cu acest botez al pocăinţei. După ieşirea la propovăduire a lui Iisus Hristos, Sfântul Ioan s-a retras în Galileea, şi de acolo vorbea despre Mesia că este Hristos. În anul 31, tetrarhul Irod Antipa al IV-lea, fiul lui Irod cel Mare, s-a dus la Roma la împăratul Tiberiu. Pe drum, s-a oprit în casa fratelui său Filip. Aici s-a aprins de patimă pentru soția fratelui său, Irodiada, care i-a promis că se va căsători cu el, dacă se va despărți de soția sa, adică de fiica lui Areta, împăratul Arabiei, cu care era căsătorit de mult timp. Când s-a întors la Roma, Irod Antipa și-a alungat soția lui legitimă și s-a căsătorit cu Irodiada, împotriva legii. Pentru această nelegiuire, Ioan Botezătorul, păzitorul Legii lui Dumnezeu și propovăduitorul pocăinței, îl mustra pe Irod înaintea tuturor. Din Evanghelie, se știe că Irod, la un ospăț prilejuit de sărbătorirea zilei sale de naștere, a tăiat capul Sfântului Ioan Botezătorul, la cererea Irodiadei. În acea vreme, Sfântul Ioan era întemnițat în castelul lui Irod de la Maherus. Ioan îl mustrase pe Irod pentru traiul lui nelegiuit cu Irodiada. În ura ei de moarte, Irodiada a sfătuit-o pe Salomeea, fiica ei, care dansase și plăcuse oaspeților și îndeosebi lui Irod, să ceară de la acesta capul Botezătorului că răsplată. Irod s-a tulburat auzind aceasta, dar a dat totuși poruncă să fie tăiat capul lui Ioan și adus pe tipsie.
Obiceiuri, tradiții și superstiții
În ziua când se prăznuiește Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul, există credința în popor că nu trebuie să se folosească cuțitul, totul se rupe cu mâna. Nu se mănâncă varză, căci se spune că lui Ioan Botezătorul i s-a tăiat capul pe varză. Tot în popor era întâlnită și interdicția de a tăia și mânca fructe și legume cu formă rotundă, de exemplu pepenele nu era consumat în această zi. În popor se vorbea și de începerea unui post, numit „de la cruce până la cruce”, un post care ținea până la Înălțarea Sfintei Cruci.
Pe lângă semnificațiile biblice și liturgice, această sărbătoare a născut o serie de superstiții în rândul credincioșilor. Mai precis, conform credinţelor populare, în această zi nu se bea vin roşu. În plus, în memoria sângelui vărsat de către Sfântul Ioan Botezătorul, tradiţia cere să nu se consume nici alimente şi mâncăruri gătite, care au aceeaşi culoare: pepene roşu, ardei roşii, sos de tomate, carne roşie.
Capul Sfântului Ioan a avut, după tradiția Bisericii, o istorie aparte. El a fost de trei ori pierdut și de trei ori aflat. Prima și a doua aflare a capului este sărbătorită pe 24 februarie, iar a treia aflare a Capului Sfântului Ioan Botezătorul este prăznuită pe 25 mai. Datorită puterilor Capului Sfântului Ioan Botezătorul s-au săvârşit multe minuni.
În credința populară, aceste tradiţii, obiceiuri şi superstiţii sunt respectate pentru a evita ghinionul și pentru a păstra legătura cu tradițiile strămoșești. Din punct de vedere liturgic, această sărbătoare are o semnificație specială, fiind un moment de reflecție asupra trecerii timpului, iar esența zilei rămâne rugăciunea și postul. (Adevărul.ro; Agromedia.md)
(T.L.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com