S-au împlinit 90 de ani de la nașterea legendarului interpret de muzică populară din Republica Moldova
„Doina mea în codru-i scrisă,
În stejar pe-o frunzuliță…»
Nicolae Sulac
Te-ai născut pe-al Basarabiei pământ,
Cu părul creț și steaua-n frunte,
Să-ți răsune glasul — suflet blând,
Doina de la Prut urcând la munte.
De mic copil gustat-ai din amar,
În Sadâcul drag cu dorul greu,
Dar Dumnezeu te-a înzestrat cu har,
Să devii rapsod, să doinești mereu.
Cântul tău e un odor de poezie,
Scrisă-n codru cu dor pe portativ,
Cu freamăt, grație și armonie,
O poveste pe al neamului motiv.
Cântul tău din adâncă rădăcină,
Purtat de vremuri cât ai doinit,
Fiul Basarabiei cu inimă română,
Ai cântat cu dragoste ce ai iubit.
Ți-ai cântat cu faimă liliacu-n floare,
Firul legănat prin dulce melodie,
Păstrător de suflet, bădiță Nicolae,
Al folclorului izvor cu apă vie.
Doina ta ți-a fost icoană sfântă,
Prin ea cu-atâta jale dorul plânge,
O rugăciune pentru cel ce-o cântă,
Cu focul tainic inima e-o frânge.
Cu glasul tău în vers melodios,
În văzduh răsună harpa ta de aur,
Răscolind fiori cu cântecul duios,
Ai făurit mereu din muzică tezaur.
Ai rămas ca un ecou nemuritor,
Moștenind destinul pentru țară,
Prin adevăr cu glas cutezător,
În el mândria de popor tresară.
Azi din ceruri îți privești poporul,
Ce-a „neamului legendă” te-a distins,
La bine și la greu ești „vocea dorului”,
Fiu basarabean în Universul necuprins.
Sergiu APOSTOL
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com