După două zile de negocieri între Ucraina, Statele Unite și Rusia la Abu Dhabi, desfășurate în perioada 10-11 noiembrie, părțile au dat publicității primele concluzii. Printre aspectele principale se numără o înțelegere privind un nou schimb amplu de prizonieri și posibila continuare a tratativelor după vizita americanilor la Moscova. RBC- Ucraina a colectat principalele declarații ale reprezentanților Ucrainei, Statelor Unite și Rusiei.
Ucraina
Potrivit membrului delegației ucrainene de negociere, liderul fracțiunii „Slujitorul Poporului”, David Arahamia, trimișii Președintelui SUA, Steve Witkoff și Jared Kushner, se vor deplasa la Moscova pentru a se întâlni cu Putin, după care se vor vedea cu Zelenski la Dublin. Ulterior, ar urma să fie stabilită data unei noi runde de negocieri. „Avem un impuls bun pentru a găsi o soluție până la Anul Nou”, a declarat acesta.
De ce negocierile au fost dure? Arahamia a explicat acest lucru prin poziția delegației ruse. „Negocierile au fost dure pentru că ei (rușii, n.red.) au adus directive foarte stricte, unde nu este loc „pentru negocieri”, a spus el.
Trei rezultate ale întâlnirilor: potrivit lui Arahamia, este vorba despre posibilitatea de a stabili data următoarei întâlniri după vizita lui Witkoff și Kushner la Moscova; acordul de a implica europenii în procesul de negociere; discuțiile pe dimensiunea umanitară.
Arahamia a mai menționat că Ucraina este deosebit de vulnerabilă în fața iernii din acest an din cauza lipsei de rachete interceptoare. În același timp, potrivit lui, țara știe cum să depășească perioada de iarnă. Dar atât în interiorul, cât și în afara echipei există speranța de a finaliza totul până la Anul Nou. Însă nimeni nu știe (cum va fi).
Un alt membru al delegației ucrainene de negociere, șeful Oficiului Președintelui, Kyrylo Budanov, a refuzat să dezvăluie dacă partea rusă a insistat asupra retragerii trupelor ucrainene din Donbas.
„Problemele ridicate în timpul negocierilor sunt chestiuni de negocieri. Important este doar rezultatul. Când îl vom obține, acest lucru va fi anunțat public”, a declarat el.
Membrul echipei ucrainene de negociere, primul adjunct al șefului Oficiului Președintelui, Serghii Kyslyția, a subliniat că în timpul întâlnirilor nu au existat ultimatumuri din partea niciuneia dintre părți (referindu-se la Ucraina, SUA și Europa). „Nu am auzit niciun fel de ultimatumuri, nici din partea SUA, nici a Europei, nici a Ucrainei. Acest lucru este foarte important. Deoarece în mass-media se scrie adesea despre ultimatumuri, dar astăzi și ieri nu am auzit niciun fel de ultimatumuri”, a spus el.
Statele Unite
Kushner a anunțat că mâine, 12 noiembrie, împreună cu Witkoff, se va deplasa la Moscova pentru o întâlnire cu Vladimir Putin. După aceea, reprezentanții americani vor sosi la Dublin pentru a discuta cu Volodymyr Zelenski. Kushner și-a exprimat speranța într-un succes al întâlnirii cu Putin și într-un progres suplimentar în negocieri.
Kushner a declarat că prezența reprezentanților UE și NATO la Abu Dhabi a fost importantă și utilă. „Trebuie să avem Europa la masa negocierilor”, a subliniat el. Totodată, reprezentantul american a menționat că Europei i s-ar potrivi să desemneze o singură persoană care să participe la negocieri, având în vedere că aceasta reunește diferite țări cu viziuni și interese diverse. Potrivit lui Kushner, SUA au explicat părții ruse că își poate exprima temerile și cererile, dar în același timp trebuie să ia măsuri de detensionare și să înainteze propriile propuneri.
Despre posibila întâlnire dintre Zelenski și Putin Kushner a declarat: „Ar fi bine să se întâlnească în orice moment”. Cu toate acestea, potrivit emisarului special al SUA, „Rusia vrea să vadă mai mult progres” în negocieri înainte ca aceasta să aibă loc. El a mai menționat că nu există o încredere profundă între lideri. Potrivit lui, părțile văd deja diverse componente ale unui potențial acord de pace, dar trebuie să determine cum să le integreze într-o structură comună. Deciziile finale pot fi luate doar de lideri.
Kushner a numit chestiunile teritoriale drept cea mai dificilă parte a negocierilor. El a menționat că realizarea inițiativelor privind ordinea mondială postbelică este imposibilă până la soluționarea problemei teritoriale. „Problema principală o reprezintă ordinea mondială postbelică, garanțiile de securitate pentru Ucraina și prevenirea unui nou război”, a declarat emisarul special al lui Trump.
Kushner a comunicat că parametrii exacți ai schimbului amplu de prizonieri urmează să fie stabiliți a doua zi, pe 12 noiembrie.
Rusia
Șeful delegației ruse, Vladimir Medinski, a declarat că părțile și-au schimbat pozițiile: pe anumite chestiuni s-a reușit găsirea unei înțelegeri, pe altele – nu. Potrivit lui, tema centrală a întâlnirilor a fost sistemul de securitate european. Partea rusă consideră „corectă abordarea chestiunii referitoare la cum va arăta securitatea după încheierea războiului din Ucraina”. Medinski a mai declarat că delegația rusă nu a comunicat cu reprezentanții europeni prezenți la Abu Dhabi, deoarece Moscova „nu le înțelege statutul”.
Medinski a confirmat, de asemenea, că Rusia și Ucraina au convenit asupra unui nou schimb amplu de prizonieri de război. Informațiile concrete, potrivit lui, vor fi comunicate ulterior.
În același timp, primul adjunct al șefului Direcției de Informații a Statului Major General al Forțelor Armate Ruse, Aleksandr Zorin, care a participat de asemenea la negocieri, a precizat că schimbul ar putea avea loc în următoarele două-trei săptămâni. Potrivit lui, acesta va fi unul dintre cele mai ample.
Medinski a reiterat cererea Rusiei privind revenirea NATO la granițele din 1997. „Problema creării unui nou sistem de securitate în Europa a fost ridicată de Rusia de nenumărate ori – atât în 2008, cât și în 2021, când am trimis documentele corespunzătoare către NATO, SUA și țările europene”, a declarat el. Reamintim că este vorba despre cererile formulate de Moscova în timpul negocierilor cu președintele de atunci al SUA, Joe Biden, din decembrie 2021. Rusia a cerut, în special, abandonarea extinderii ulterioare a NATO, reducerea prezenței militare a Alianței în țările care au aderat după 1997, precum și limitarea cooperării militare cu statele postsovietice din afara NATO, în special Ucraina.
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com