Geografia poeziei este și geografia sufletului. Pe meridianul Cernăuți-Suceava (chiar de nu este indicat pe nici o hartă) cuvântul artistic are o circulație intensă în ambele direcții. Noțiunea de mișcare este emblematică și pentru denumirea Cenaclului literar transfrontalier (Cernăuți-Suceava) – „Mașina cu poeți”. Creat de poetul cernăuțean, Vasile Tărâțeanu, și de profesoara suceveană, Gina Puică, acest cenaclu a înviorat viața literară românească din nordul Bucovinei, atât de necesară acum, după trecerea la cele veșnice a scriitorilor cu renume – Vasile Tărâțeanu, Mircea Lutic, Ilie Tudor Zegrea, Grigore Crigan, Ștefan Broască, Ilie Luceac, care au stat la baza reuniunii. Din componența Cenaclului „Mașina cu poeți” fac parte și membri ai altor cenacluri din județul Suceava. Cernăuțiul în această privință arată mai modest. Orașul „cărților și cafenelelor” de cândva are acum puțini literați care trudesc cu sârg pe ogorul literelor române. Cu câțiva ani în urmă a fost lansată ideea organizării unor întruniri „La cafeaua literară”, care la începutul anului curent s-a realizat în Cenaclul „Gheorghe Ungureanu” de pe lângă Palatul Național al Românilor din Cernăuți. Numele talentatului poet Gheorghe Ungureanu, stins prematur din viață, precum și reînregistrarea Societății Scriitorilor Români din Cernăuți (președinte Nicolae Șapcă) îi motivează pe toți acei care simt și scriu românește.
Mișcarea literară de la Cernăuți, menținută cu entuziasmul membrilor Cenaclului transfrontalier „Mașina cu poeți”, fiind încurajați de cenacliștii din județul Suceava, Dorohoi și Iași, capătă amploare. Odată cu încheierea acestui război strașnic din Ucraina, vor fi ridicate multe obstacole aduse de ostilități. Afirmația anticilor, că atunci când vorbesc armele, muzele tac, demult a fost contrazisă. Pacea îi este dată omului ca el să făurească, să creeze cu forța cuvântului. Atunci și ședințele din cadrul Cenaclului transfrontalier „Mașina cu poeți” vor întruni un număr mai mare de participanți, indiferent unde se vor desfășura ele – la Cernăuți sau în județul Suceava.
Ședința recentă a avut loc la 21 iunie, la Câmpulung Moldovenesc. Ea a fost găzduită de Biblioteca Municipală (manager, profesor Nicoleta Bogoș) și organizată de Cenaclul literar umoristic „Țara de Sus” (președinte, profesor doctor Neculai Marcel Flocea). De la Fălticeni a venit cu „echipa sa” constantă Constantin Bulboacă, conducătorul Cenaclului „Nicolae Labiș”. Este vorba de Maria Crețu, Costel Befu, Viorica Cornea, flautistul Puiu Crețu și Marinel Dănilă, fotograf. Ca de obicei, a fost prezent profesorul Vasile Adăscăliței din Dorohoi. Recitalul de poezie a fost susținut de mai mulți cenacliști din Suceava și Câmpulung Moldovenesc. Cu părere de rău, n-am asistat la acest recital, dar din convorbirile cu bunii noștri prieteni, am constatat că actuala ședință a cenaclului a avut un mare succes.
De data aceasta „Mașina cu poeți” din Cernăuți a ajuns la destinație cu o întârziere de câteva ore – exact atât cât cenacliștii au așteptat să treacă procedurile vamale. A început vacanța de vară și la punctele de trecere a frontierei este mai multă aglomerație. Totuși, invitația la ședința cenaclului ne-a scurtat din timpul așteptării și după ce am părăsit teritoriul vămii Vicovu de Sus, l-am anunțat pe scriitorul Vasile Aioanei că deja suntem în drum spre Câmpulung Moldovenesc. Ședința a început fără prezența cernăuțenilor, dar am sosit spre finalul ei. Colegii din județul Suceava ne-au întâmpinat cu aplauze și ne-au oferit cuvântul. Dumitru Zaidel s-a prezentat cu două poezii despre părinți și pace – motive simbolice ale liricii actuale din Ucraina, indiferent în ce limbă scrie autorul. Gheorghe Bodnariuc preferă poezia modernă, iar Tatiana Golciuc – cea lirică. Dorin Misichevici are o privire originală asupra unor evenimente din trecutul nu prea îndepărtat. El a citit un fragment dintr-o meditație a sa despre încercările regimului totalitar sovietic de a-l face pe popor ateist. Au fost eforturi zadarnice. Renumita Catedrală Pogorârea Sfântului Duh din Cernăuți, la care se referă autorul, a fost restituită enoriașilor ortodocși.
Autorul acestor rânduri a citit un poem despre teii Cernăuțiului, care în perioada înfloririi „au o tainică asemănare cu geniul lui Eminescu”.
În încheiere, „gazda” Neculai Marcel Flocea și-a continuat tema preferată – despre mitul pomilor, referindu-se la cireș, care a dat denumirea populară a primei luni de vară. Cireșul nu are longevitatea stejarului. Dar, prin obiectele făcute din lemnul său moale, prin icoanele pictate pe lemnul lui, el trăiește prin generații. Iar gustul dulce-amar al fructelor este gustul vieții și al iubirii. Cuvinte de încheiere au rostit și Constantin Horbovanu, Constantin Bulboacă, Vasile Adăscăliței, Vasile Aioanei.
Următoarea ședință a Cenaclului transfrontalier „Mașina cu poeți” va avea loc la Cernăuți, la 27 septembrie – în ziua de naștere a regretatului poet Vasile Tărâțeanu. Ea va fi consacrată împlinirii a zece ani de activitate a acestui fenomen transfrontalier, care unește inimi ce simt și creează frumosul.
Colegii din România ne-au pregătit o surpriză plăcută. Înainte de a porni spre Cernăuți, am făcut un popas la Muzeul de Artă a Lemnului din Câmpulung Moldovenesc. Am rămas încântați de exponatele unice din acest muzeu, de iscusința și fantezia meșterilor populari de la fața locului. Suntem întru totul de acord cu poeta din Mălini, Maria Crețu, care momentan a scris un catren dedicat nouă, cernăuțenilor:
Când sună-n serile de vară
Un bucium sucevean în munți,
Sună prelung, căci buciumașul speră
Să se audă-n Cernăuți.
Vă asigurăm, la Cernăuți se aude buciumul limbii și poeziei române.
(V.K.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com