Ședința ordinară a Cenaclului literar transfrontalier „Mașina cu poeți” (Cernăuți-Suceava) a coincis cu una dintre cele mai mari sărbători creștine de peste an – Pogorârea Sfântului Duh, numită în popor și Duminica Mare. Este o coincidență plină de semnificație, fiindcă pentru cenacliști asemenea întruniri sunt într-adevăr ca o duminică mare, pline de lumina cuvântului artistic.
Atmosfera înălțătoare s-a simțit la Centrul cultural din Berchișești, unde membrii cenaclului „Mașina cu poeți” din Suceava și Iași, Fălticeni și Câmpulung, Gura Humorului și Vatra Dornei, Dorohoi și Cernăuți au fost primiți de gazda generoasă, primarul comunei, Violeta Țăran. Directoarea Școlii gimnaziale, Genovela Bârgovan, a dirijat din sală evoluarea elevilor pe scenă, care au pregătit pentru oaspeți un scurt program de cântece și dansuri, au înscenat o poveste și în final a recitit fiecare câte o poezie din creația proprie. Încurajându-i, Elena Mândru de la Iași, președinta Societății Scriitorilor fără Frontiere, a promis că cele mai reușite poezii ale elevilor de la Berchișești vor fi publicate în unul din numerele viitoare ale revistei „Moldova literară”.
De Duminica Mare, conform tradiției ce vine de la începuturile credinței creștine, românul își împodobește casa cu ramuri de tei, considerând acest copac sfânt. O istorie a teiului, precum și a altor copaci din codrul, care-i frate cu românul, a descris-o într-un instantaneu poetul și profesorul silvicultor, Marcel Flocea, de la Câmpulung Moldovenesc. El afirmă că Dumnezeu, când a creat copacii, teiului i-a prezis că va avea lemn moale, numai bun pentru iconostase și icoane, iar florile lui vor răspândi miros de pace.
Ședința cenaclului a început cu un minut de reculegere în memoria poeților plecați nu demult dintre noi – Limona Rusu (Suceava) și Gheorghe Ungureanu (Cernăuți). Apoi cuvântul li s-a oferit membrilor cenaclului din Fălticeni – de la baștina lui Nicolae Labiș, conduși de Constantin Bulboacă. Printre ei a fost și cel mai tânăr participant – Mihai Sveduniac, citind un poem cu laitmotivul – „l-am căutat pe Nicolae Labiș”. A amintit în poezia sa de tragicul poet de la Mălini, Nicolae Labiș, Maria Crețu, iar Puiu Crețu, cu flautul său, ne-a încântat cu cele mai vestite piese muzicale dragi sufletului românesc. A prezentat o proză scurtă Vasile Moroșanu, consacrată Zilei Copilului.
De la Câmpulung Moldovenesc, în afară de Marcel Flocea, au citit din proaspetele lor creații Grațiela Hergheligiu și Mariana Rușcăreanu, Gabriela Braha, care afirmă că în poezie găsim speranța de a ne închina frumosului, Elena Andruhovici, originară din satul Băhrinești, sat care a cunoscut chinurile deportărilor staliniste, Valerian Bedrule, care practică sonetul și e în așteptarea unei noi plachete de sonete.
Tema abordată de Elena Andruhovici a fost continuată de Vasile Aioanei, care a venit la ședința cenaclului cu romanul „Blestemul”, recent ieșit de sub auspiciile editurii. Acțiunea romanului are loc în anii 40 ai secolului trecut – tragici pentru neamul românesc. Autorul a declarat că anume crezul în cultura română a asigurat existența românilor din afara granițelor țării. Românii din nordul Bucovinei au supraviețuit prin literatură. Iar acest cenaclu își are menirea de a susține literatura română din nordul Bucovinei, a conchis Vasile Aioanei.
Un alt autor de romane, scriitorul sucevean Andrei Breabăn, a anunțat că finalizează o nouă lucrare, care va completa epopeea ștefaniană – „Cavalerii crucii” în zece volume. În noul volum el a adunat documente prețioase referitoare la epoca lui Ștefan cel Mare.
Delegația de la Suceava, pe care a prezentat-o George Sauciuc, a fost cea mai numeroasă: Monica Buhac, cu un poem despre o inimă cât o mie de inimi, Ovidiu Donisa, Constantin Ungureanu, Lucian Ioniță, Grațiela Țurțu, poetă și pictoriță, Constantin Horbovanu, coordonatorul „Mașinii cu poeți”.
Poeta de la Vatra Dornei, Paraschiva Abutnăriței, ne-a amintit de poemul său „Autobuzul albastru”, iar Mariana Adăscăliței din Dorohoi s-a alăturat cu o poezie bună la activitatea cenaclului „Mașina cu poeți”.
Echipa de creație a Cernăuțiului a fost mică – patru mânuitori ai condeiului. Scriitoarea Maria Toacă a ales un fragment din proza sa despre emblematicul cântec „Cântă cucu-n Bucovina”, Dorin Misichevici într-un mic reportaj filosofic a urmărit cum Catedrala Pogorârea Sfântului Duh din Cernăuți, transformată de regimul comunist într-o galerie de tablouri, a devenit din nou „casa Domnului”. Au citit din creația lor poetică Gheorghe Bodnariuc și subsemnatul.
Președinta Societății Scriitorilor fără Frontiere, Elena Mândru, a anunțat o nouă lansare de carte la Palatul Cultural din Iași, evenimentul având un scop caritabil – vor fi colectați bani pentru copiii orfani și cu necesități speciale din raionul Cernăuți. Menționăm că toate activitățile culturale, desfășurate sub egida SSRfF de președintele Elena Mândru, sunt puse în slujba de binefacere a proiectului „Și nouă ne pasă”, inițiat de Societatea Scriitorilor Români fără Frontiere.
Următoarea ședință a Cenaclului transfrontalier va avea loc luna aceasta la Câmpulung Moldovenesc. Apoi cenacliștii se vor întruni la Cernăuți, la 27 septembrie, când se vor împlini zece ani de la înființarea „Mașinii cu poeți”. E și ziua de naștere a regretatului poet cernăuțean și co-fondator al cenaclului, Vasile Tărâțeanu.
(V.K.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com