Mulți adulți nu-și imaginează dimineața fără o ceașcă de cafea aromată. Privind părinții, și copiii încep să manifeste interes față de această băutură tonifiantă. Însă organismul unui copil funcționează diferit: ceea ce este benefic pentru un adult poate dăuna serios unui copil.
Pentru a înțelege de la ce vârstă poate fi introdusă cafeaua în alimentația copilului, trebuie să înțelegem ce este această băutură și cum acționează substanța sa activă — cofeina. Cafeaua este o băutură preparată din boabe prăjite de cafea. Cofeina este o substanță naturală care se găsește în boabele de cafea și conferă băuturii efectul său energizant. Odată ajunsă în organism, blochează semnalele de oboseală, forțând sistemul nervos să funcționeze la maximum. La un adult, aceasta provoacă un aport temporar de energie, însă organismul copilului reacționează mult mai intens: chiar și o cantitate mică de cofeină poate duce la supraexcitare, tulburări de somn, palpitații și anxietate. Acesta este motivul principal pentru care cofeina este considerată potențial periculoasă pentru copii, iar doza trebuie strict controlată.
Nu există un consens medical cu privire la vârsta exactă la care copiii pot începe să bea cafea, însă majoritatea specialiștilor sunt de acord că, cu cât mai târziu, cu atât mai bine. Organizația Mondială a Sănătății și Academia Americană de Pediatrie (AAP) nu recomandă utilizarea cofeinei fără indicații medicale până la vârsta de 14–16 ani, când sistemele nervos și cardiovascular devin mai rezistente.
Repere orientative pe grupe de vârstă: • Până la 7 ani — cafeaua este strict interzisă; • 7–12 ani — cofeina este admisă doar în cantități foarte limitate, din surse „blânde» — ceai slab, cacao; • 12–14 ani — se permite ocazional o ceașcă de cafea slabă în prima jumătate a zilei; • De la 14–16 ani — în absența afecțiunilor cronice, se poate consuma o ceașcă de cafea măcinată pe zi.
Este important de înțeles că și în perioada adolescenței dozele mari pot provoca anxietate, tulburări de somn și alte probleme. Prin urmare, cafeaua trebuie oferită copiilor în cantități strict limitate.
La un adult, cofeina este eliminată din organism în 4–5 ore. La un copil de 7–10 ani, acest proces durează de 2–3 ori mai mult — până la 10–12 ore. Cauza o reprezintă ficatul imatur: acesta nu dispune de suficiente enzime pentru a descompune substanțele provenite din alimente și băuturi. În plus, masa corporală a unui copil este de 3–5 ori mai mică decât a unui adult. Asta înseamnă că o singură ceașcă mică de cafea (80–100 ml) produce în sângele copilului o concentrație de cofeină echivalentă cu trei-patru cești de espresso la un adult.
Sistemul nervos al copilului se formează activ până la vârsta de 12–14 ani. Cofeina stimulează artificial creierul, determinându-l să ignore semnalele naturale de oboseală. Drept urmare, copilul adoarme mai greu, iar somnul devine superficial. În timp, aceasta duce la privare cronică de somn, iritabilitate și scăderea performanțelor școlare.
Inima și vasele de sânge ale copiilor reacționează mai intens la cofeină. Chiar și la o doză de 1,5 mg/kg de greutate, pulsul crește cu 8–12 bătăi pe minut, iar tensiunea arterială se ridică cu 5–7 mmHg. La copiii cu anomalii cardiace congenitale nediagnosticate, o astfel de solicitare poate declanșa aritmii — tulburări ale ritmului cardiac, în care inima bate prea rapid, prea lent sau neregulat.
Tocmai din cauza acestor particularități — eliminare lentă, sensibilitate ridicată a sistemului nervos și a inimii — chiar și 30–50 mg de cofeină (jumătate dintr-o ceașcă mică) pot provoca la un copil de 8–10 ani insomnie severă, anxietate și dureri de cap, în timp ce aceeași doză rămâne neobservată la un adult.
Pot copiii să bea cafea cu lapte? Da, cafeaua cu lapte este mai puțin dăunătoare — produsele lactate reduc aciditatea și iritarea stomacului. Totuși, concentrația de cofeină trebuie să fie adecvată vârstei copilului.
Ce tip de cafea este mai potrivit pentru copii, dacă insistă? Cea mai bună alegere este cafeaua naturală proaspăt măcinată, cu prăjire slabă (arabica conține mai puțină cofeină decât robusta), preparată slab și obligatoriu diluată cu lapte sau apă. Nu este recomandată cafeaua solubilă, sau orice alte energizante.
Dacă un copil bea cafea pe ascuns, nu-l certați, ci explicați calm de ce cofeina îi este dăunătoare la vârsta lui. Oferiți-i o alternativă: cacao, cicoare, sucuri de fructe de pădure, ceaiuri din plante. Cel mai bun mod de a forma obiceiuri sănătoase este să demonstrați prin propriul exemplu. (Odoraş.md)
(T.L.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com