…Am ajuns la Herța după vreo 20 de ani lipsă. Nu zic, ba, prin unele sate din această comunitate, am mai fost. Mai ales, mergem mai des la frumoasa mănăstire de la Bănceni. Ne-a dus timp de vreo 2 ore prin satele mai întâi hlibocene, iar apoi herțene, șoferul din Pătrăuții de Jos, care cunoștea drumul cel mai scurt. Am mers prin păduri, pe drumuri desfundate, dar pe niște locuri frumoase, chiar dacă copacii și-au dezbrăcat haina, iar câmpurile sunt dezvelite de podoaba lor obișnuită. Am descoperit în sătișorul Becești și o mică mănăstire din lemn, pe care o vom vizita neapărat în primăvara viitoare. Numai să fie bine și liniște pe acest pământ. Cum spuneam, am ajuns, mergând cam timp de 2 ore și ceva, venind din Pătrăuții mei de Jos, cu două doamne deosebite. E vorba de Elena Clioț și fiica ei Natalia Balan, ambele lucrătoare în sfera culturii, doamnele care au o contribuție esențială la deschiderea casei-muzeu din Pătrăuții de Jos, membre ale Asociațiilor noastre din Bucovina.
Am venit în ziua Sfântului Spiridon, Făcătorul de minuni, pe stil nou, și în ajun de Sfântul Andrei pe stil vechi. Nu am venit așa la o întâmplare, ci, cum se spune în popor, am venit la o zi mare. Era și hramul orășelului, dar și un eveniment important la Căminul cultural de aici. Iar atunci când organizatorul și inițiatorul acestui eveniment nu-i altcineva decât neobositul domn Ioan Ițco, atunci evenimentul are o aură cu adevărat feerică.
Deși răcoroasă, sala frumos amenajată ne-a întâmpinat cu bucurie. Iar bucuria a fost prilejuită de Galera oamenilor de seamă, amenajată peste tot. Zeci de portrete ale personalităților de ieri și de azi, ne priveau cu încredere, știind că și de data aceasta evenimentul în cauză va intra în istorie.
Iar când în sala ce ne aștepta cum spuneam cu un brăduț frumos ornamentat, reamintindu-ne că sărbătorile și pe un stil și pe altul ne-au bătut sau ne bat la ușă, au intrat discipolii Școlii de muzică „Ciprian Porumbescu” din localitate, totul în jur s-a luminat. Mă uitam la chipul marelui compozitor, ce era chiar în vecinătatea scenei improvizate, mi se părea că se bucură că nu este dat uitării, așa cum nu sunt uitați nici ceilalți mari bărbați ai neamului nostru.
Am ascultat grupuri de vocaliști, instrumentiști, care sub îndrumarea cu măiestrie a bunilor dascăli, ne-au adus în dar nestemate clasice și folclorice de valoare. Le mulțumim frumos.
Partea a doua a debutat mai întâi așa cum se obișnuiește acum, cu un moment de reculegere în memoria celor căzuți în acest război, dar și a poetului și activistului Gheorghe Ungureanu, ce ne-a părăsit de curând. Ca de obicei, cu energia și entuziasmul caracteristic, domnul Ioan Ițco a moderat activitatea dată. Mai întâi a vorbit laconic, ca întotdeauna domnul l Andrei Breabăn, autorul distinsei lucrări „Epopeea Ștefanană”, celor 10 volume „Cavalerii Crucii”, înfrumusețau masa din fața sălii la care am fost poftiți de către dl Adrian Medvedi, șeful Secției de cultură a comunei Herța, ajutat și de tânărul șef al secției de învățământ Minu Pavalachi. Domnul Andrei a vorbit despre figura marelui voievod, despre felul cum a pregătit lucrarea de față. Biblioteca Secției de cultură s-a îmbogățit cu aceste cărți ce vor dăinui peste vremuri.
Mie, mi-a revenit rolul să prezint noua carte ieșită de sub teascurile tipografiei chiar cu 2 zile înainte de acest eveniment, având titlul „Cu și despre oameni de seamă”, cordonator al ei fiind tot neostenitul domn Ioan Ițco, iar domnul Andrei Breabăn și cu mine revenindu-ne rolul de autori. Pictura aparținând ilustrului domn Radu Bercea. Aveau să fie prezentate în acea zi și tablourile domniei sale, pictate cu măiestria-i caracteristică, dar din cauza stării sănătății, are deja 86 de ani, nu a putut fi prezent de astă dată. De fapt au fost demonstrate publicului prezent ambele cărți, cea actuală, despre care voi vorbi aparte, dar și cea a familiei ziariștilor Nicolae și Felicia Toma din Cernăuți, dedicată domnului Ioan Ițco. Personal le-am dăruit domnilor Adrian Medvedi și Minu Pavalachi și câte o carte de a mea proprie.
Recentul număr al ziarului „Gazeta de Herța”, ne-a fost înmânat la toți cei prezenți de către redactorul-șef, poetul Vasile Bâcu, președintele Societății „Mihai Eminescu”, care ne-a mărturisit că redacția se află doar la 50 de metri de Căminul cultural. Tot în sala respectivă mai erau prezenți și domnull Mihai Gherman, activist, herțean și el, dar și doamna Maria Toacă, ziaristă, președinta Asociației „Doamnele Române”, Vasile Rauț, președintele Societăți „Golgota” a românilor din Ucraina, Nicolae Hauca, bloger, președintele Asociației „ProBucovina”, cel care a filmat evenimentul în cauză, ajutat și de domnul Rauț. Nu lipsea nici Anatol Gujuc, unul dintre prietenii domnului Ițco. Prezenți au mai fost câțiva oameni de diferite vârste din orășel. A fost prezent la ceremonia dată și Ilie Crâșmaru din Herța, Lucrător Emerit al Culturi din Ucraina.
O primă prezentare a recentei cărți a fost făcută aici la Herța, la baștina vestitului cărturar Gheorghe Asachi. Regret că din lipsă de timp nu am dovedit să mergem să-l vizităm la bustul său, așa cum n-am dovedit să ajungem nici la bustul marelui Eminescu. Dar vom mai reveni pe la Herța. Sper că nu va fi nevoie de alți 20 de ani ca să revin pe aceste meleaguri.
Deocamdată aduc sincere mulțumiri organizatorilor, participanților, discipolilor Școlii de muzică și dascălilor acestora, domnilor veniți din România, scriitorului Andrei Breabăn și mereu neostenitului domn Ioan Ițco. Pace și sănătate tuturor și să dea bunul Dumnezeu să avem parte de cât mai multe asemenea sărbători ale sufletului.
Eleonora SCHIPOR,
profesoară, vicepreședinta Asociației „Dacia Străbună”
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com