La 10 noiembrie, după calendarul creştin ortodox pe stil nou, sunt cinstiţi Sfinții Apostoli Rodion, Olimp, Erast, Sosipatru și Curat. Ei aparţin celor 70 de apostoli. Sfinții Olimp și Rodion au avut parte de moarte martirică pe vremea împăratului Nero, în cetatea Romei. Sfântul Erast a fost iconom al bisericii din Ierusalim, episcop al Paneadei. Sfântul Sosipatru a fost episcop la Iconiu. Sfântul Curat a fost episcop al Beirutului, iar în viața sa a botezat mai mulți elini și a pătimit pentru credința în Iisus Hristos.
De asemenea, este prăznuit şi Sfântul Mucenic Orest, care a trăit pe vremea împăratului Dioclețian. Guvernatorul Maxim l-a prins și l-a obligat să se închine zeilor: „Te înşeli amarnic, ighemoane, necunoscând adevărul! Iată, zeii aceştia sunt făcuţi din aur şi argint, din aramă şi din fier, pentru înşelăciunea omenească. Ei nici nu văd şi nici nu aud, fiind lucruri făcute de mâini omeneşti, care nu pot a-şi ajuta lor, nici a face bine altcuiva. Pentru ce dar să mă închin lor?”. Acesta a fost bătut fără milă cu diverse unelte de patruzeci de ostași mai mult timp. Mai multe unelte s-au rupt și s-au sfărâmat, iar pe corpul sfântului nu existau urme de răni. Mucenicul a spus atunci, uitându-se în sus: „Dumnezeule, fă cu mine semn spre bine, ca să vadă cei ce mă urăsc şi să se ruşineze. Zicând acestea, a suflat asupra idolilor care erau în capişte şi îndată toţi au căzut şi s-au risipit ca praful. Apoi, Sfântul a strigat către ighemon, zicându-i: „Unde este tăria zeilor tăi, pentru ce nu şi-au ajutat lor?”. Imediat toți au fugit din capişte din cauza fricii, iar apoi a ieșit și mucenicul. Apoi, toată capiştea s-a cutremurat și a căzut.
În această zi, pe stil vechi, este prăznuită Marea Muceniţă Parascheva din Iconium. Ea a trăit în secolul al III-lea, într-o familie bogată şi evlavioasă. Părinţii Sfintei aveau evlavie deosebită faţă de ziua de vineri, ziua Pătimirii Domnului, şi prin urmare, au numit-o pe fiica lor Parascheva. Acest nume înseamnă, de asemenea, „vineri”. Tânăra Parascheva, cu toată inima ei iubitoare, curăţia, fecioria şi credincioşia feciorelnică a depus jurământul celibatului. Voia să-şi dedice toată viaţa sa lui Dumnezeu şi să lumineze păgânii, cu lumina lui Hristos. Pentru mărturisirea credinţei ortodoxe, păgânii au năvălit şi au dus-o la prefectul oraşului. Ei au cerut ca ea să aducă jertfe idolilor păgâni. Cu inimă hotărâtă şi încredere în Dumnezeu, Sfânta a refuzat această cerere. Pentru aceasta, a suferit mari chinuri. Sfânta Parascheva s-a bucurat întotdeauna de iubire şi evlavie specială în rândul ortodocşilor. Multe obiceiuri îi sunt asociate. Icoanele Sfintei Parascheva au fost în mod special venerate şi împodobite de credincioşi. Iconografii au reprezentat-o de obicei pe muceniţă, ca având o alură ascetică, înaltă, cu o cunună strălucitoare pe cap. Icoanele ei păzesc gospodăriile şi aduc fericire. După credinţa Bisericii, Sfânta Parascheva este protectoarea câmpurilor şi a vitelor. Prin urmare, la sărbătoarea ei există obiceiul să se aducă fructe la biserică, pentru a fi binecuvântate. Aceste fructe binecuvântate urmează să fie păstrate până în anul următor. Mai mult, Sfânta Parascheva este chemată în rugăciune pentru ferirea vitelor de boală. Ea este, de asemenea, vindecătoare a oamenilor, de boli grave ale trupului şi ale sufletului.
Potrivit credinţei populare, în ziua Sfintei Parascheva fetele începeau să brodeze ştergare de cununie. Sfânta Parascheva este considerată şi ocrotitoarea meşteriţelor.
Semnele timpului arată că, dacă până la această dată n-au căzut frunzele din vişini, vremea caldă se va menţine mai mult, iar iarna va fi târzie. Ceaţa de dimineaţă prevesteşte vreme caldă. Dacă veveriţele nu coboară din copaci, vremea se va răci.
(T.L.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com