La 23 septembrie 1941, în localitatea Toporăuţi de lângă Cernăuţi s-a născut renumita interpretă română de muzică populară, Sofia Vicoveanca. Astăzi „privighetoarea Bucovinei” îşi marchează jubileul de 80 de ani.
Numele adevărat al artistei este Sofia Fusa, căsătorită Micu. A fost unul din cei patru copii ai familiei de negustori Gheorghe și Veronica Fusa. A avut o copilărie grea, tatăl său fiind luat prizonier de sovietici, după anexarea Bucovinei de nord de către Uniunea Sovietică. Împreună cu mama sa, Sofia s-a refugiat la o mătușă din Bivolarie-Vicovu de Sus, ca apoi să se mute cu familia în comuna Vicovu de Jos. Din dragoste pentru satul copilăriei, i-a împrumutat ulterior numele, alegându-și numele de scenă Sofia Vicoveanca.
Sofia Vicoveanca a absolvit Școala Populară de Artă din Suceava și a fost angajată, prin concurs, în anul 1959 ca solistă de muzică populară în Ansamblul de Cântece și Dansuri „Ciprian Porumbescu” din Suceava. În anul 1965 îi apare primul disc. Din anul 1998 devine solistă de muzică populară în Ansamblul „Rapsozii Botoșanilor”.
În cei peste 60 de ani de carieră, Sofia Vicoveanca și-a alcătuit un repertoriu cât mai variat, reușind să adune nestemate din fiecare moment important din viața omului. Acesta cuprinde cântece de leagăn, de nuntă, cântece satirice, cântece cu o încărcătură emoțională foarte puternică. De asemenea, Sofia Vicoveanca a înregistrat un număr de aproximativ 50 de doine, cântece doinite, balade.
Sofia Vicoveanca a încercat, în toată cariera ei, să păstreze autenticitatea portului, a cântecului şi a tradiţiilor bucovinene. „Autentic nu însemnă să porţi neapărat opinci şi cămaşă cusută în casă şi catrinţă. Ci porneşte din interior, din adânc”, afirmă vestita interpretă de muzică populară.
Din 1991 încoace Sofia Vicoveanca a cântat deseori pentru românii nord bucovineni, a vizitat şi satul ei de baştină, unde a văzut lumina zilei într-un an atât de tragic. În schimb, cântecele ei sunt senine ca şi credinţa românului. Şi după şase decenii de activitate scenică, Sofia Vicoveanca serveşte drept un reper de moralitate, de modestie şi de virtuozitate pentru generaţia tânără.
(V.K.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com