Au venit zilele Babei Dochia

275082

Perioada 1-9 (12) martie este cunoscută în popor sub denumirea de Zilele Babei Dochia sau Zilele Babelor.

Sărbătoarea populară a Babelor este strâns legată de cea a Mărţişorului. Exista obiceiul ca fiecare om să-şi aleagă o zi de la 1 până la 9 (12) martie, o anumită „babă” pentru a-şi putea prefigura, în funcţie de evoluţia vremii, norocul sau neşansa din acel an.

O legendă veche spune că: „tare demult trăia pe pământ o babă foarte rea, care avea o noră și-i dădea de lucru în fiecare zi tot mai greu și mai greu, să-i aducă fragi copți, deși încă nu se terminase luna lui Faur, câte și mai câte nu-i cerea hârcă bietei fete. De fiecare dată însă nora reușea imposibilul, fiind ajutată ba de Sfântul Petru, ba de un flăcău frumos, numit Martie. Văzând cum stau lucrurile, amăgită și de un soare arzător Baba Dochia, înrăită și de iarnă obosită, vru să se suie în munți, ca-n luna lui mai, dar n-a uitat să-și ia cu ea oile și cojoacele (12 la număr). Potrivit legendei ea umbla prin pădure și torcea lâna și a găsit o para (ban vechi, de origine turcească), căruia i-a făcut o gaură și l-a legat cu un fir de lâna.” De atunci se spune, că se face mărțișorul. La finalul legendei baba de rea ce era se transformă în stană de piatră. Trebuie să precizăm că această legendă prezintă simbolic opoziția dintre iarnă și vară, dintre frig și cald, conflictul dintre soacră și noră, moartea şi reînvierea simbolică (începutul anului agrar şi ziua echinocţiului de primăvară în Calendarul Iulian).

Conform altor credinţe Dochia e o bătrână creştină cuviincioasă ‒ un adevărat spirit protector. (conform calendarului bizantin la 1 martie era sărbătorită Sfânta Martiră Eudochia). Ea se ruga neîncetat lui Dumnezeu pentru a aduce mai repede timpul călduros.

Tradiţiile sărbătorii populare Baba Dochia şi a Mărţişorului se respectă şi în prezent pe întreg teritoriul ţării noastre, spre bucuria noastră a tuturor, asigurându-ne continuitate spiritual-culturală ca neam.

Lasă un răspuns