Biserica „fără pereche în toată românimea”

23 10 2020 LC ISTORICUL 1

Istoricul zilei: 23 octombrie

La 23 octombrie 1443, primul pictor muralist român,  Ştefan, şi-a înscris numele după ce a executat decoraţia murală a Bisericii ortodoxe Sfântul Nicolae din Densuş, judeţul Hunedoara.

Biserica din Densuş, construită în secolul al XIII-lea,  este  una dintre cele mai vechi biserici de rit bizantin  din România.  Ea a fost ridicată  pe ruinele unei construcții din antichitate din secolul al IV-lea din pietre romane fasonate, aduse din ruinele Ulpiei Traiana Sarmisegetusa din apropiere.

În interiorul bisericii se află o valoroasă pictură murală ce datează din prima jumătate a secolului XV, ce împodobeşte absida semicirculară a altarului, pereţii răsăriteni ai naosului, unele părţi ale stâlpilor centrali, iar la exterior, deasupra uşii de intrare în navă, icoana de hram.

Pictura din 1443 aparţine artistului Ştefan Zugravul. Meșterul principal, autorul picturilor întregului altar, al primelor două registre superioare din naos și al icoanei de hram, și-a înscris numele în partea de sus a pilei din stânga intrării în biserică: „A pictat Ștefan”, inscripție completată cu o altă, tot în slavonă, aflată sub fereastra de pe latura sud-estică a absidei altarului: „… la anul 6952 luna octombrie 23 s-a pictat  Sfântul Nicolae … Amin”.

Vestitul istoric literar, George Călinescu, spunea despre lăcaşul de cult de la Densuş: „O biserică bizară, făcută din marmuri şi coloane, culese de la Sarmizegetusa. Un mic stâlp din cei patru care susţin îngusta turlă e o stelă romană purtând numele lui Longinus. E o marmură cu o inscripţie elegantă, luminoasă, frumoasă precum o statuie. Ascunsă în umbră, abia luminată de câteva şuviţe de soare venind pe nişte ferestruici, aceasta face impresia unei opere divine furată de genii nocturne».

Din  1991 Biserica din Densuş figurează pe lista de monumente propuse pentru a intra în patrimoniul UNESCO.  Marele istoric Nicolae Iorga a numit această biserică „fără pereche în toată românimea”.

(V.K.)

„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com

 

Добавить комментарий