În veacul calculatoarelor calea cărții este pe cât de ușoară, pe atât şi de anevoioasă. Paradoxal, dar cărțile fără valoare își găsesc prea repede cititorul, iar cele care pretind a fi de căpătâi stau prăfuite pe rafturi. În pofida tehnologiilor performante, editarea unei cărți este un lucru costisitor și nu toți autorii pot duce pe umerii lor această povară financiară. Oricum, cuvântul scris cu inspirație, sinceritate și adevăr trebuie să ajungă în inimile oamenilor, fiindcă el este o rază de lumină a zilei de mâine.
Donații și schimburi reciproce
În fiecare sat cu populație românească din regiunea Cernăuți există bibliotecă, menită să satisfacă necesitățile spirituale ale localnicilor. Firește, cei mai activi cititori sunt elevii și tinerii care își fac studiile. În ce măsură le poate fi de folos o simplă bibliotecă sătească depinde de fondul de cărți de care aceasta dispune. Constatarea că în aceste biblioteci există puține cărți în limba română a fost făcută cu două decenii în urmă și ea rămâne ca argument pentru acțiune și în prezent. Dar trebuie luat în considerare faptul că toate bibliotecile sunt unite într-un sistem centralizat și cărțile pot „călători” de la o bibliotecă la alta, la dorința cititorilor. Potrivit directorului-adjunct al Bibliotecii regionale universale „M. Ivasiuk” din Cernăuți, Maria Dovgan, în fondurile bibliotecilor din ținutul nostru sunt 57.480 de cărți în limba română și 138.220 cărți în limba „moldovenească” (adică în română cu alfabet chirilic). Înnoirea fondurilor se face cu „pas de melc”. În 2016 Biblioteca regională a primit în dar 197 de cărți din partea Bibliotecii județene din Suceava și 54 de cărți de la Botoșani. Adică o carte la 2 mii de etnici români. În pofida acestor date deloc satisfăcătoare, merită să fie apreciată străduința bibliotecarilor cernăuțeni de a găsi o soluție adecvată. Și explicăm de ce. Dacă în perioada sovietică bibliotecile din satele românești primeau în mod centralizat cărți noi, editate la Chișinău, în prezent această posibilitate nu există. Iar în Ucraina independentă se editează puțină carte românească. În majoritatea cazurilor se face aceasta pe banii autorilor. Și iată, cu trei ani în urmă, administrația Bibliotecii regionale din Cernăuți și cea a Bibliotecii județene din Suceava au inițiat un proiect cu susținerea UE, în rezultatul căruia bibliotecarii din Cernăuți au colectat și au donat pentru ucrainenii din județul Suceava o mie de cărți în limba ucraineană, iar cei din Suceava – o mie de cărți în limba română pentru românii din regiunea Cernăuți.
„Cărțile primite au fost repartizate bibliotecilor raionale din Noua Suliță, Herța, Hliboca și Storojineț. Desigur, am lăsat și un număr anumit de cărți la Biblioteca regională, spune doamna Maria Dovgan. A fost un proiect minunat, în cadrul căruia, la Cernăuți și la Suceava, s-au desfășurat saloane de carte cu participarea scriitorilor locali. Sau făcut donații de carte. În prezent ne gândim să inițiem un proiect asemănător. Ne-am îndreptat privirile și spre Chișinău, spre Biblioteca „Hașdeu” care dispune de filiala „Lesea Ukrainka” – cu fonduri de cărți în limba ucraineană. Vom acționa după principiul deja aplicat în practică – vom transmite bibliotecii din capitala Moldovei un lot de cărți în limba ucraineană pentru ucrainenii de acolo și vom primi în schimb un lot de cărți în limba română”.
Directorul-adjunct al Bibliotecii regionale universale „M. Ivasiuk” din Cernăuți, Maria Dovgan, a subliniat că la această instituție se practică des acțiunile de donații de carte. La ele participă scriitori, oameni de cultură. Dintre autorii români din Bucovina cele mai multe cărți a dăruit bibliotecii poetul și traducătorul Mircea Lutic. Ar trebui să procedeze așa și alți oameni de litere – să doneze cărți bibliotecilor din satele lor de baștină, unde majoritatea cărților în limba maternă au fost editate în perioada sovietică.
Donațiile sunt binevenite, dar problema cere o soluție mai cardinală, cu implicarea Kievului și Bucureștiului. Un program analogic poate fi inițiat de ministerele culturii din cele două țări. Să se facă un schimb ponderabil de cărți de valoare în limba ucraineană pentru ucrainenii din România și cărți în limba română pentru românii din Ucraina. Dar cine poate aborda o astfel de chestiune decât persoanele cu mandat de deputat al poporului?!
Vasile CARLAȘCIUC