Era dimineaţă de sâmbătă când delegaţia Societăţii pentru Cultură Românească „Mihai Eminescu” din regiunea Cernăuţi intrase deja în Vama Siret. Am primit „undă verde” din partea poliţiei de frontieră, chiar dacă în faţa noastră mai era ceva coadă, dar noi nu am avut ce declara şi am fost primiţi fără multe formalităţi şi cu bună înţelegere. Am luat drumul spre Dorohoi, localitate de-o vârstă cu Cernăuţiul şi Iaşul, toate oraşe pomenite în aceeaşi zi în gramotele voievodale ale Domnului moldovean, Alexandru cel Bun, şi anume în 8 octombrie. La invitaţia profesorului dr. Vasile Adăscăliţei şi a profesorului Constantin Moroşan, preşedintele Asociaţiei “Prietenii Basarabiei, Bucovinei şi Ţnutului Herţa”, împreună cu Vasile Bâcu, preşedintele Societăţii „Mihai Eminescu”, Elena Nandriş, primarul comunei Mahala, raionul Noua Suliţă, Gheorghe Şodrânga, poet şi directorul Ocolului silvic Herţa, Nicolae Haucă, directorul portalului „Euromedia-Bucovina” , urma să participăm la una din zilele municipiului Dorohoi.
Ca să ne facem de la bun început imaginea despre vechimea acestei urbe, istoricul Vasile Adăscăliţei ne-a creat de parcă o preambulă diplomatică, conducându-ne în vizită la biserica voievodală „Sfântul Nicolae”, construită pe timpul lui Ştefan cel Mare, mai precis la 1495, interiorul căreia se află într-o restaurare esenţială. Această zi se remarca prin desfăşurarea simpozionului „Dorohoi — străveche vatră de cultură şi civilizaţie”, care a avut loc în Aula Colegiului Naţional ,,Grigore Ghica” voievod.
Prima impresie despre oraşul Dorohoi a făcut-o celor prezenţi, dar mai ales oaspeţilor, moderatorul acţiunii dl. prof.dr. Vasile Adăscăliţei, care a menţionat că „dacă odinioară fiind întrebat de unde-i, prefera mai mult să spună că-i din Botoşani, atunci în prezent se mândreşte că-i din Dorohoi”.
După intonarea Imnului de Stat, în faţa celor prezenţi a ţinut o adevărată prelegere primarul municipiului, Dorin Alexandrescu, care şi-a expus viziunea despre prezentul şi viitorul urbei, situaţie pe care o stăpâneşte ca un bun gospodar, „trecutul glorios al acestuia lăsându-l în seama cercetătorilor istoriei”, — după cum a menţionat domnia sa.
Cu deosebit interes Aula arhiplină a savurat şi alocuţiunile celor doi profesori universitari prof. univ. dr. Dumitru Vitcu, directorul Facultăţii de Istorie a Universităţii ,,Al. Ioan Cuza” din Iaşi şi prof. univ. dr. Mihai Iacobescu de la Universitatea “Ştefan cel Mare” din Suceava, care s-au referit la trecutul Dorohoiului, dar şi la problemele contemporaneităţii statului român în contextul european.
Cei prezenţi au fost salutaţi de membrii delegaţiei cernăuţene, preşedintele Societăţii „Mihai Eminescu”, Vasile Bâcu, a înmânat cadouri cu imaginea vechilor Cernăuţi, Elena Nandriş a emoţionat inimile cu relatări despre situaţia românilor din nordul Bucovinei, iar Gheorghe Şodrângă (Regăţeanu) a impresionat încă odată publicul cu poeziile sale patriotice.
Apoi a urmat lansarea cărţilor: “Ape dezlănţuite la Dorohoi” de prof. Vasile Coţofrei şi prof. Oana Maria Rotaru ,”Dicţionarul personalităţilor dorohoiene” vol. II de prof. Dorina Mandachi şi Ilarion Mandachi şi “Peste culmi” de prof. Haralaniliuc Holic de la Iaşi.
După vizitarea distracţiilor organizate pentru locuitorii şi oaspeţii municipiului în lungul stadionului din oraş, unde toţi, de la copil la vârstnic, se simţeau cel puţin bine, ca în zi de sărbătoare, unde în ziua următoare mai aveau să evoluieze adevărate vedete ale folclorului românesc şi staruri ale muzicii uşoare, am pornit spre casă, peste frontieră, unde Cernăuţiul îşi sărbătorea acelaşi jubileu de 606 ani, ca şi Dorohoiul, pomenit pentru prima dată în aceeaşi zi, în aceeaşi Gramotă, de acelaşi Domn al Moldovei.
Nicolae ŞAPCĂ,
Cernăuţi-Dorohoi-Cernăuţi. Foto Nicolae HAUCĂ