Imigraţia, factorul care adânceşte prăpastia demografică între estul şi vestul Europei

imigratia-1506000181

Prăpastia demografică s-a adâncit în Europa după prăbuşirea Cortinei de Fier, fostele ţări din Est pierzând până la un sfert din populaţie, în timp ce soldul este accentuat pozitiv în Vest, potrivit unui studiu austriac dat publicităţii vineri, care subliniază impactul determinat al imigraţiei, informează AFP.

«În timp ce ratele de fertilitate din estul Europei nu se deosebesc în mod net de cele din Vest, mişcările de populaţii sunt cele care împart continentul în două», subliniază Tomas Sobotka, cercetător la Academia de Ştiinţe a Austriei (OAW) care a coordonat acest studiu.

În timp ce populaţia a crescut cu 12% între 1990 şi 2017 în cele 15 cele mai vechi state membre ale UE, ţările occidentale bogate, ea a scăzut cu 7% în medie în 13 dintre ţările noi-membri ai UE, cele mai sărace.

În quasi-totalitatea lor, fostele ţări din Est, membre sau nu în UE, au înregistrat un sold natural (diferenţa între naşteri şi decese) negativ în această perioadă. Însă, soldul imigraţiei este cel care explică în cea mai mare parte scăderea populaţiei, care este de 27% în Letonia, 23% în Lituania, 22% în Bosnia şi Herţegovina, 19% în Bulgaria, 15% în România şi 13% în Croaţia, potrivit studiului.

Dimpotrivă, majoritatea ţărilor din Europa de Vest au înregistrat în acelaşi timp un sold natural pozitiv şi un important aflux de imigranţi. Acest din urmă factor explică în mod hotărâtor creşterea populaţiei în Elveţia (cu 26%), în Spania (cu 20%), în Austria (15%), Belgia (14%), Italia (7%) şi Grecia (6%).

Cu toate acestea, două ţări fac excepţie: Irlanda şi Franţa, unde soldul natural, favorizat de o puternică fertilitate, a contribuit mai mult decât soldul imigraţiei la creşterea demografică. Creşterea populaţiei a atins 36% în Irlanda, un record, şi 18% în Franţa.

La fel de atipic pentru Vest, Germania a înregistrat o creştere a populaţiei sale cu numai 4% din 1990: în timp ce soldul natural a fost aici negativ, cel al imigraţiei a rămas aici mult inferior mediei din alte ţări ale Europei de Vest, în pofida sosirii a mai mult de un milion de solicitanţi de azil din 2015 până în prezent.

În acelaşi fel, în Est, Rusia a putut să-şi limiteze scăderea demografică la 1%, soldul imigraţiei compensând în mare parte diminuarea cu 10% a soldului demografic.

Însă, în timp ce pe ansamblu populaţia celor 28 de ţări membre ale UE a înregistrat o creştere de 8%, până la peste 510 milioane de locuitori, populaţia activă este aici de numai 246 de milioane, iar această cifră «ar putea stagna şi chiar scădea în următorii ani», potrivit OAW, care subliniază «tendinţa fundamentală» de îmbătrânire a populaţiei de pe continent.

Sursa: Agerpres

Добавить комментарий