Anul 1184 î.e.n. Potrivit istoricului Eratosthene, în această zi a fost arsă Troia. Războiul troian a început după răpirea frumoasei Elena, soţia regelui Spartei, Menelau, de către troianul Paris. Potrivit legendei, Elena ar fi fost promisa lui Paris chiar de către zeiţa Afrodita. Sfârșitul războiului a venit în urma aplicării unui şiretlic. Ulise a născocit un gigantic cal de lemn, gol în interior (calul era animal sacru în Troia), pe care erau inscripționate următoarele: „Grecii dedică această ofrandă zeiţei Atena, pentru întoarcerea lor acasă”. Fiind gol în interior, calul a fost umplut cu soldați, aflați sub comanda lui Ulise. Restul armatei a ars taberele și s-a îndreptat cu corăbiile spre Tenedos. Când troienii au descoperit că grecii au plecat, crezând că războiul s-a încheiat, s-au bucurat și au dus calul în cetate, fără să aibă bănuiala ca în interiorul acestuia se aflau luptători duşmani. În timpul nopţii aceştia au ucis gărzile şi au deschis porţile cetăţii în faţa armatei greceşti invadatoare.
Anul 1780. A apărut, în limba latină, prima gramatică a limbii române – „Elementa linguae daco-romanae sive valachicae” de Samuil Micu şi Gheorghe Şincai. Samuil Micu (1745-1806) a fost un teolog greco-catolic, istoric, filolog, lexicograf și filozof iluminist român. Gheorghe Şincai (1754-1816) a fost un istoric, filolog, traducător și scriitor român. Ambii au reprezentat Școala Ardeleană.
Anul 1842. A văzut lumina tiparului poemul „Suflete moarte” de Nicolai Gogol, capodoperă a literaturii universale. Însuşi autorul, scriitorul rus de origine ucraineană, Nicolai Gogol, şi-a numit creaţia poem. În română romanul (poemul) „Suflete moarte” de Nicolai Gogol a fost tradus de un colectiv format din Tudor Arghezi, Ionel Ţăranu, Iancu Linde şi Rostilav Donici, traducere reluată în numeroase ediţii. O traducere recentă a fost realizată de Emil Iordache.
Anul 1848. Gheorghe Bibescu, domnitorul Ţarii Românești, este silit să semneze „Constituţia” (proclamaţia şi programul de la Islaz) şi să recunoască guvernul revoluţionar provizoriu. Revoluţia paşoptistă din Ţara Românească de la 1848 a avut câteva centre de declanşare: la Bucureşti, Telega, Islaz şi Ocnele Mari. Ea a început la 9 iunie 1848 la Islaz şi tot aici a fost adoptată şi Proclamaţia prin care se cerea: egalitate în faţa legii, adunare obştească reprezentativă, organizare democratică republicană a statului, independenţă administrativă şi legislativă, libertatea tiparului, învăţământ naţional, emanciparea şi împroprietărirea clăcaşilor prin despăgubire. Tot în această perioadă s-a format şi primul Guvern Revoluţionar provizoriu.
Anul 1990. Pe teritoriul RSS Ucrainene se trece la fusul orar doi. A încetat să acţioneze „ora Moscovei”. „Ora Kievului” se află în acelaşi fus orar cu Chişinăul şi Bucureştiul.
(V.K.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com