Anul 1577. S-a născut pictorul flamand Petrus Paulus Rubens. Peter Paul Rubens (1577-1640) este considerat cel mai renumit pictor flamand. Viața lui Rubens pare să fi fost guvernată de o inepuizabilă energie. În decurs de patruzeci de ani, artistul pictează circa 1400 tablouri și execută sute de desene. Este primit cu căldură atât în cercurile celor mai de seamă artiști din Europa, cât și la curțile princiare.
Anul 1581. A ieșit de sub tipar „Evanghelia cu învățătură” sau „Cazania“, ultima și cea mai de seamă carte tipărită de diaconul Coresi.
Anul 1651. A început Bătălia de la Beresteciko dintre Polonia și Ucraina, cea mai mare bătălie din secolul al XVII-lea. Bătălia de la Beresteciko, localitate din ţinutul Volynia, s-a dat între cazacii zaporojeni răsculați, conduși de hatmanul Bogdan Hmelnițki, ajutat de tătarii crimeeni aliați pe de o parte, și de cealaltă parte armata polono-lituaniană în frunte cu regele Ioan al II-lea Cazimir. Bătălia a durat din 28 până în 30 iunie 1651.
Anul 1835. La Iaşi se inaugurează prima instituție de învățământ superior din principatele românești – Academia Mihăileană. Aici se ţineau cursuri de istorie, drept, chimie, matematică şi de arhitectură.
Anul 1837. S-a născut Petre P. Carp, unul dintre întemeietorii „Junimii”, şeful Partidului Conservator (1907-1912), de mai multe ori ministru şi prim-ministru al României, critic literar şi traducător.
Anul 1848. În timpul Revoluției pașoptiste din Muntenia și Moldova, trupele ruseşti ocupă Iaşiul. Guvernul provizoriu muntean părăseşte în grabă Bucureştiul, refugiindu-se la Rucăr, în Transilvania.
Anul 1873. A decedat, la Sibiu, Andrei Şaguna. Andrei Șaguna (1808-1873) a fost un mitropolit ortodox al Transilvaniei, militant pentru drepturile ortodocșilor și ale românilor din Transilvania, fondator al Gimnaziului Românesc din Brașov (1851), membru de onoare al Academiei Române. Pentru faptele sale sfinte Biserica Ortodoxă Română l-a proslăvit ca sfânt (canonizat) la 21 iulie 2011. Prăznuirea lui se face la 30 noiembrie.
Anul 1883. A fost arestat Mihai Eminescu la baia publica Mitrașevschi și internat la spitalul doctorului Alexandru A. Suțu, cu diagnosticul de „manie acută”. Conform părerii dr. Ion Nica, poetul suferea de psihoză maniaco-depresivă – opinie adoptată și de criticul Nicolae Manolescu.
Anul 1914. În rezultatul atentatul de la Sarajevo, Franz Ferdinand, moștenitorul coroanei Austro-Ungariei, a fost asasinat împreună cu soția sa, eveniment care a declanșat Primul Război Mondial. În atentat au fost ucişi arhiducele Franz Ferdinand şi soţia sa, ducesa Sophie Albina Chotek, de către extremistul sârb Gavrilo Princip. Acesta a fost unul dintre cei şase membri ai reţelei teroriste coordonate de Danilo Ilić, care avea în spate organizaţia panslavistă Mâna Neagră.
Anul 1916. În noaptea de 27 spre 28 iunie a murit marele pictor roman Ştefan Luchian. Ștefan Luchian (1868-1916) a fost supranumit poetul plastic al florilor. Cu o vocație declarată încă din școala primară, l-a avut în perioada de formare ca maestru nedisputat pe Nicolae Grigorescu. Educația sa plastică a început la Școala de Belle-Arte, dar a fost completată la München și Paris. Intre lucrările sale cele mai apreciate se numără „Marea Neagră la Tuzla”, „Moara de la poduri”, „Anemone”, „Maci”, „Safta florăreasa”, „Un zugrav – Autoportret”. A fost membru de onoare post-mortem al Academiei Române şi membru fondator al „Tinerimii artistice”, societate ce îşi propunea dezvoltarea artei dincolo de convenţiile academice.
Anul 1919. A fost semnat Tratatul de la Versailles, act ce a dus la încheierea Primului Război Mondial. Tratatul de pace de la Versailles a fost încheiat între Puterile Aliate şi Germania. Delegaţia română, prezentă la Conferinţa de Pace, formată din I.I.C. Brătianu şi Constantin Coandă, a semnat Tratatul de pace cu Germania. Tratatul a fost ratificat de către Liga Națiunilor la 10 ianuarie 1920. În Germania, tratatul a cauzat un șoc, resimțit, deseori, ca o traumă sau un complex anti-Versailles, pe care, eventual, a contribuit la colapsul Republicii de la Weimar, în 1933, și la accederea lui Adolf Hitler la putere.
Anul 1996. În dimineaţa acestei zile, la ora 9:18, după 24 de ore de dezbateri aproape neîntrerupte, Rada Supremă a Ucrainei a adoptat Constituţia ţării. Este rezultatul a şase ani de muncă grea, consultări, crize şi înţelegeri. Procesul constituţional a început imediat după 16 iulie 1990, când Rada Supremă a RSS Ucrainene a adoptat „Declaraţia despre suveranitatea de stat a Ucrainei”.
(V.K.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com