La 28 octombrie 1443 Ştefan, primul pictor muralist român cunoscut, realizează decoraţia murală a bisericii ortodoxe din Densuş (judeţul Hunedoara), ctitorie a cnejilor din familia Manjina. Biserica se află la circa 10 kilometri de oraşul Hateg (judeţul Hunedoara), şi este monument arhitectonic şi de cult, unic în spaţiul românesc. Scriitorul George Călinescu spunea despre lăcaşul de cult de la Densuş: „o biserică bizară, făcută din marmuri şi coloane, culese de la Sarmizegetusa. Un mic stâlp din cei patru care susţin îngusta turlă e o stelă romana purtând numele lui Longinus. E o marmura cu o inscripţie elegantă, luminoasă, frumoasă precum o statuie. Ascunsă în umbră, abia luminată de câteva şuviţe de soare venind pe nişte ferestruici, aceasta face impresia unei opere divine furată de genii nocturne”.
În ziua de 28 octombrie a anului 1869 Dimitri Mendeleev a elaborat Tabelul periodic al elementelor. Tabelul periodic al elementelor, numit și „tabelul periodic al lui Mendeleev”, cuprinde într-o formă tabelară toate elementele chimice, aranjate în funcție de proprietățile lor fizice și chimice.
La 28 octombrie 1886, Statuia Libertăţii, un dar al Franţei făcut oraşului New York, a fost inaugurată la New York de preşedintele american Grover Cleveland. Statuia o reprezintă pe zeiţa romană a libertaţii, Libertas, care poartă o torţă şi o tabulă pe care este înscrisa data Declaraţiei Americane de Independenţă, 4 iulie 1776. Un lanţ rupt se află la picioarele ei. Acest monument a devenit un simbol al libertăţii şi al Statelor Unite. Iniţial cunoscută sub numele „Libertatea întăreşte lumea”, ideea statuii i-a aparţinut istoricului francez Edouard de Laboulaye. Acesta a considerat că e nevoie de un simbol care să marcheze alianţa dintre Franţa şi SUA în timpul Revoluţiei americane. Proiectul statuii a fost realizat de sculptorul Frydyric-Auguste Bartholdi, iar suportul a fost făcut de către Eugene-Emmanuel Viollet-le-Duc şi Alexandre-Gustave Eiffel. Propunerea pentru amplasarea statuii, reprezentând o femeie cu o torţă în mâna dreaptă, i-a aparţinut tot autorului lucrării, care a primit acceptul de la Congres pentru folosirea insulei Bedloe de langa New York. În 1924, Statuia Libertăţii a fost declarată monument naţional, iar în 1956 insula Bedloe a fost redenumită Insula Libertăţii. În prezent, monumentul care măsoară 93 de metri, face parte din patrimoniul UNESCO.
La 28 octombrie 1920 s-a născut la Cahul, azi în R. Moldova, într-o familie de colonişti germani, Andrei Ciurunga (pseudonimul lui Robert Eisenbraun), unul din marii poeţi ai temniţelor comuniste. În 1936 debutează editorial cu placheta de versuri „Melancolie”, urmând „În zodia cumpenei” (1939), „Poemele dezrobirii” (1943), „Cântece de dor şi de război” (1944). După ce Basarabia va fi din nou răpită, familia Eisenbraun se refugiază la Brăila, unde va continua să scrie, publicând în câteva reviste brăilene. Unul dintre articolele sale, în care se declară ferm anticomunist, îndemnându-i pe români să respingă comunismul, îi aduce prima arestare, pentru 29 de zile, în noiembrie 1945. După eliberare publică sub diferite pseudonime românizate: Radu Calomfir, Matei Scutaru, Nicu Grădinaru, şi altele, oprindu-se asupra celui cu care va intra în conştiinţa literaturii române: Andrei Ciurunga. În 1947 publică volumul „Poeme de dincoace”, cuprinzând versuri puternic anticomuniste, pentru care este arestat din nou în 1950 sub acuzația de „crimă de uneltire împotriva păcii”. Cum volumul fusese distrus şi nu a putut fi adus ca probă în proces, autorul său a fost condamnat pentru mai vechiul volum apărut la Chişinău înainte de refugiere, în 1944, „Cântece de dor şi de război”. Din acest moment calvarul se intensifică. Ciurunga trece prin penitenciarele Uranus, Galaţi, Jilava, apoi prin lagărele „cumplitului Canal”, cum însuşi îl numeşte. Aici poetul creează în continuare. Va găsi chiar o metodă ingenioasă de a păstra versurile: coase pe pânză, în căptuşeala unui pieptar de care nu se despărţea niciodată, versurile-cheie ale câtorva sute de poezii, care astfel vor putea fi refăcute în condiţii de libertate. Eliberat în 1954, dar rearestat patru ani mai târziu, în 1958, pentru vina de a fi scris şi difuzat poeziile concepute la Canal, care circulau atât în ţară, clandestin, cât şi în afara graniţelor, în antologii sau la posturi de radio occidentale. Această a treia detenţie o execută la Gherla şi în Balta Brăilei, fiind eliberat în 1964, în urma decretului de graţiere a tuturor deţinuţilor politici. În 1967 Andrei Ciurunga este reprimit în Uniunea Scriitorilor şi va publica alte opt volume de versuri până în 1989, trecute, desigur, prin filtrul cenzurii. După 1989 văd lumina tiparului şi versurile de detenţie, precum şi alte volume. A decedat la 6 august 2004.
La 28 octombrie 2005 a încetat din viaţă sculptorul Ion Irimescu, membru de onoare al Academiei Române, deţinător al ordinului „Steaua României”, cea mai mare distincţie pe care o poate acorda instituţia prezidenţială, câştigătorul Premiului de Excelenţă în Cultura Româna pe anul 2001. Bustul lui Mihai Eminescu de sculptorul Ion Irimescu (1903-2005) a fost multiplicat şi amplasat la Ploieşti, Bistriţa şi la Noua Suliţă, regiunea Cernăuţi.
(V.K.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com