Anul 1443. Ştefan, primul pictor muralist român cunoscut, realizează decoraţia murală a bisericii ortodoxe din Densuş (judeţul Hunedoara), ctitorie a cnejilor din familia Manjina. Biserica se află la circa 10 kilometri de oraşul Hateg (judeţul Hunedoara), şi este monument arhitectonic şi de cult, unic în spaţiul românesc. Scriitorul George Călinescu spunea despre lăcaşul de cult de la Densuş: „o biserică bizară, făcută din marmuri şi coloane, culese de la Sarmizegetusa. Un mic stâlp din cei patru care susţin îngusta turlă e o stelă romana purtând numele lui Longinus. E o marmura cu o inscripţie elegantă, luminoasă, frumoasă precum o statuie. Ascunsă în umbră, abia luminată de câteva şuviţe de soare venind pe nişte ferestruici, aceasta face impresia unei opere divine furată de genii nocturne”.
Anul 1492. Cristofor Columb descoperă Cuba, în primul său voiaj spre Lumea Nouă. Cristofor Columb (1451-1506) a fost un navigator italiano-spaniol. A navigat spre vest, pe Oceanul Atlantic, în căutarea unei rute spre Asia, dar și-a câștigat reputația descoperind un nou continent, America, în perioada precolumbiană fiind cunoscută numai Lumea Veche.
Anul 1599. A avut loc Bătălia de la Şelimbăr. Oastea munteana condusa de Mihai Viteazul, aliată cu secuii, învinge oastea transilvană condusă de Andrei Bathory. Bătălia s-a terminat cu victoria clară a armatei condusă de Mihai Viteazul care și-a deschis astfel drumul spre cetatea Alba Iulia, unde a înfăptuit prima unire a Transilvaniei cu Țara Românească.
Anul 1869. Dimitri Mendeleev a elaborat Tabelul periodic al elementelor. Tabelul periodic al elementelor, numit și „tabelul periodic al lui Mendeleev”, cuprinde într-o formă tabelară toate elementele chimice, aranjate în funcție de proprietățile lor fizice și chimice.
Anul 1886. Statuia Libertăţii, un dar al Franţei făcut oraşului New York , a fost inaugurată la New York de preşedintele american Grover Cleveland. Statuia o reprezintă pe zeiţa romană a libertaţii, Libertas, care poartă o torţă şi o tabulă pe care este înscrisa data Declaraţiei Americane de Independenţă, 4 iulie 1776. Un lanţ rupt se află la picioarele ei. Acest monument a devenit un simbol al libertăţii şi al Statelor Unite. Iniţial cunoscută sub numele „Libertatea întăreşte lumea”, ideea statuii i-a aparţinut istoricului francez Edouard de Laboulaye. Acesta a considerat că e nevoie de un simbol care să marcheze alianţa dintre Franţa şi SUA în timpul Revoluţiei americane. Proiectul statuii a fost realizat de sculptorul Frydyric-Auguste Bartholdi, iar suportul a fost făcut de către Eugene-Emmanuel Viollet-le-Duc şi Alexandre-Gustave Eiffel. Propunerea pentru amplasarea statuii, reprezentând o femeie cu o torţă în mâna dreaptă, i-a aparţinut tot autorului lucrării, care a primit acceptul de la Congres pentru folosirea insulei Bedloe de langa New York. În 1924, Statuia Libertăţii a fost declarată monument naţional, iar în 1956 insula Bedloe a fost redenumită Insula Libertăţii. În prezent, monumentul care măsoară 93 de metri, face parte din patrimoniul UNESCO.
Anul 1918. Armata germană începe retragerea din România spre Transilvania.
Anul 1920. Este semnat Tratatul de la Paris dintre România pe de o parte şi Marea Britanie, Franţa, Italia şi Japonia, pe de altă parte prin care era recunoscut actul unirii Basarabiei cu România. În tratat se afirmă „că din punct de vedere geografic, etnografic, istoric şi economic, unirea Basarabiei cu România este pe deplin justificată“.
La 28 octombrie în Ucraina este cinstită memoria celor căzuţi în luptele pentru eliberarea Ucrainei de sub ocupaţia nazistă în cel de-al Doilea Război Mondial. Eliberarea teritoriul Ucrainei a început în toamna anului 1943, iar la 27 octombrie 1944 a fost eliberat ultimul oraş – Ujgorod.
(V.K.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com