Anul 598. Triburile avaro-slave ridică asediul cetăţii Tomis din Dobrogea de azi, fiind alungate de armatele bizantine, comandate de generalul Komentiolos. Conducătorul lor, Bayan I, se retrage la nord de Dunăre. Campaniile din Balcani ale împăratului Mauriciu (care a domnit intre anii 582-602), au fost o încercare de a apăra provinciile balcanice ale Imperiului Roman de Est de invaziile avarilor şi slavilor. Maurice a fost singurul împărat roman de Est, cu excepția lui Anastasie I, care a făcut tot posibilul să întărească frontiera de nord împotriva incursiunilor barbare. Un tratat de pace favorabil cu Persia în 591, i-a permis lui Mauriciu să mobilizeze în Balcani trupele cu experiență care participaseră la războaiele cu perşii, ceea ce a condus la obţinerea unui șir de succese ulterioare. Retrospectiv, aceste campanii au fost ultimele din seria de campanii romane împotriva barbarilor pe Rin și Dunăre, întârziind efectiv infiltrarea slavă în Balcani timp de două decenii.
Anul 1392. Prima atestare documentară a orașului Roman, în timpul lui Roman I Mușat al Moldovei. Numele oraşului a fost preluat de la domnul Moldovei Roman I Muşat, considerat întemeietorul oraşului. Roman I, numit şi Roman Muşat de unii istorici, a fost domn al Moldovei după moartea fratelui său Petru al II-lea, urcând pe tron cândva în intervalul decembrie 1391 – martie 1392, sfârşitul domniei sale fiind în decembrie 1394. A fost fiul voievodului Costea şi al Muşatei.
Anul 1633. S-a născut cronicarul moldovean Miron Costin, cea mai însemnată personalitate a literaturii române din Moldova secolului al XVII-lea. Miron Costin (1633-1691) a fost un boier, diplomat, om politic și un important istoric al Principatului Moldovei. Erudit, poliglot și conștient de rolul culturii în evoluția statelor, Miron Costin a trecut în eternitate lăsând posterității o operă valoroasă atât din perspectivă istorică, documentară, cât și din punct de vedere literar. Activitatea dregătorului, a diplomatului se remarcă prin patriotism și ură împotriva asupritorilor națiunii sale, cunoașterea tuturor aspectelor politicii din vremea sa, experiența luptătorului împletindu-se cu cea a scriitorului deschizător de drumuri în literatura română. Este autorul scrierilor „Viaţa lumii”, „Letopiseţul Ţării Moldovei de la Aron vodă încoace, de unde este părăsit de Ureche – vornicul”, „De neamul moldovenilor, din ce ţară au ieşit strămoşii lor”.
Anul 1746. S-a născut genialul pictor spaniol Francisco de Goya. Francisco José de Goya y Lucientes (1746-1828) a fost un important pictor și creator de gravuri spaniol, la răspântia secolelor al XVIII-lea și al XIX-lea. La un secol după Velázquez și cu un secol înainte de Picasso, Goya este punct de referință pentru două veacuri de pictură spaniolă. Ani de-a rândul Goya a fost artistul curții regale, la fel ca și mulți alți pictori ai secolului al XVIII-lea. Ar fi rămas probabil creator al unei picturi liniștite, echilibrate, dacă nu s-ar fi îmbolnăvit: surzenia îl izolează de lume și îl eliberează de convenția picturii oficiale. La aproape cincizeci de ani, Goya pornește într-o incursiune în străfundurile misterioase și zbuciumate ale sufletului omenesc.
(V.K.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lybrti.com