Anul 1858. S-a născut Duiliu Zamfirescu, unul dintre fondatorii romanului românesc. Duiliu Zamfirescu (1858-1922) scriitor român, membru titular și vicepreședinte al Academiei Române. A scris versuri, proză scurtă, piese de teatru, dar cea mai importantă contribuţie a sa la literatura română o reprezintă romanele sale din Ciclul Comăneştenilor: „Viaţa la ţară”, „Tănase Scatiu”, „În război”, „Îndreptări”, “Anna, ceea ce nu se poate”.
Anul 1869. S-a născut Nicolae Paulescu, descoperitorul insulinei, numit, în 1990, membru post-mortem al Academiei Romane. Nicolae Constantin Paulescu (1869-1931), om de știință român, medic și fiziolog, profesor la Facultatea de Medicină din București, a contribuit la descoperirea hormonului antidiabetic eliberat de pancreas, numit mai târziu insulină. Fiziologul român a făcut cercetări importante în domeniul medicinii. În 1921 el a publicat în premieră, în revista “Archives Internationales de Physiologie”, mai multe studii care se refereau la izolarea unui hormon pancreatic cu efect hiperglicemiat pe care l-a denumit pancreină. Era vorba de insulină, hormon folosit împotriva diabetului, extras din pancreas. Cu toate acestea, senzaţionala sa descoperire a trecut neobservată. În 1922, medicul Fr. Grant Banting şi biochimistul Ch. Herbert Best din Canada au anunţat din nou descoperirea insulinei, fiind recompensaţi, un an mai târziu, cu premiul Nobel pentru fiziologie şi medicină. Prioritatea fiziologului român a fost recunoscută abia după 50 de ani de la brevetarea primului procedeu de fabricare a insulinei.
Anul 1882. S-a născut renumitul pictor-monumentalist şi pedagog, unul dintre fondatorii artei monumentale ucrainene, Myhailo Boiciuk. Myhailo Boiciuk este originar din Galiţia, studiile şi le-a făcut în Polonia, Austria şi Germania. Şi-a perfecţionat măiestria la Paris în anii 1908-1911. În anul 1917 devine unul dintre fondatorii Academiei de Arte Ucrainene. A fost învinuit de spionaj de către regimul totalitar sovietic . La 25 noiembrie 1936 a fost arestat şi executat la Kiev prin împuşcare la 13 iulie 1937.
Anul 1930. A avut loc premiera filmului „Ciuleandra“, prima ecranizare după Liviu Rebreanu. „Ciuleandra” este primul film sonor vorbit în româneşte.
Anul 1961. Din ordinul lui Hruşciov, corpul lui Iosif Stalin a fost scos din Mausoleul din Piaţa Roşie din Moscova, unde fusese aşezat alături de cel al lui Lenin, pentru „încălcarea preceptelor leniniste”. Fostul lider sovietic fusese îmbălsămat după moarte (1953) şi depus într-un sicriu din sticlă pentru a putea fi văzut, însă în perioada „destalinizării” a fost înmormântat lângă zidul Kremlinului. Stalin a fost un dictator sângeros și cu toate acestea, el era prezent de propaganda regimului ca Tatăl Popoarelor, un înțelept conducător, și continuatorul cauzei lui Lenin. După moartea sa, oficialităţile URSS au început să recunoască faptul că el a fost responsabil pentru moartea a milioane de oameni. Nikita Hrușciov, prim-secretar al Partidului Comunist (1953-1964) și prim-ministru al Uniunii Sovietice (1958-1964), a condus mișcarea împotriva falsei memorii a lui Stalin.
Anul 1961. URSS lansează în arhipelagul Novaia Zemlia bomba cu hidrogen denumită „Bomba țarului”. Scopul ei a fost doar demonstrarea capacității tehnologiilor militare ale URSS. S-a construit un singur exemplar, cea detonată, iar o machetă se află în prezent la Muzeul armelor nucleare rusești din Sarov. Bomba a avut masa de 27 tone, și era de forma unui cilindru lung de 8 m având diametrul de 2,1 m. Este una din cele mai „curate” bombe atomice create vreodată, 97% din energia ei fiind dată de reacția de fuziune nucleară (care nu produce reziduuri radioactive). Explozia a avut loc la 11:32 ora Moscovei (30 octombrie 1961), deasupra poligonului militar din Golful Mitiușcih la 55 km nord de localitatea Severnyi și la 250 km nord de Belușia. Mingea de foc a avut un diametru de 5–7 km. Lumina exploziei a fost atât de puternică încât a fost zărită de la 1000 km distanță. Ciuperca atomică s-a ridicat la 64 km înălțime și a avut un diametru de 30–40 km.
Toate clădirile din Severnyi au fost distruse. La sute de kilometri distanță casele din lemn au fost distruse și cele din cărămidă și-au pierdut acoperișurile, ferestrele și ușile. Comunicațiile radio au fost întrerupte timp de aproape o oră. Explozia a putut fi văzută și simțită până în Finlanda, spărgând și geamuri. Undele de șoc atmosferice au făcut înconjurul planetei de 3 ori.
Oamenii care s-ar fi aflat la mai puțin de 100 km ar fi suferit arsuri de gradul 3. Căldura s-a simțit până la 270 km. Șocul seismic a măsurat 5-5,25 grade pe scara Richter. Puterea degajată în cele 39 nanosecunde ale exploziei a fost de 5,4×1024 watt (5,4 yottawatt), aproximativ 1,4% din puterea Soarelui. SUA au estimat inițial puterea bombei la 57 megatone, cifră preluată și de Hrușciov în memoriile sale. După 1991 această cifră a fost revizuită la 50 megatone conform documentelor sovietice.
(V.K.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com