După ce a fost semnată de către președintele Radei Supreme, Andrii Parubii, controversata Lege ”Cu privire la Învățământ, a ajuns pe masa șefului statului. Evenimentul a avut loc marți într-un cadru festiv. În fond, nimeni nu se îndoia de faptul că speakerul Parlamentului își va pune semnătura pe acest document. Surprinzător este faptul că Parubii a încălcat cu câteva zile termenele prevăzute pentru semnarea legilor.
Probabil, acest lucru a fost făcut la cererea șefului statului, care înțelege că i se înmânează o ”bombă”, care poate genera un scandal internațional de proporții. Petro Poroșenko are acum la dispoziție 15 zile pentru promulgarea legii sau blocarea ei prin veto. Judecând după recentele declarații, autoritățile ucrainene nu vor renunța la planul de ucrainizare totală a sistemului de învățământ. Mai multe țări ca România, Ungaria, Bulgaria, Polonia şi Grecia au protestat față de adoptarea Legii Învăță- mântului care discriminează minoritățile. Camera Deputaţilor şi Senatul României sau reunit miercuri în şedinţă de plen comună și au adoptat o declaraţie cu privire la situa- ţia minorităţilor din Ucraina. În același timp, Parlamentul de la Budapesta a adoptat marți a rezoluție în care condamnă încălcarea de către Ucraina a Constituției sale și a obligațiilor internaționale. După o astfel de rezoluție, Ministerul de Externe al Ungariei nu va putea să voteze pentru nici o decizie pro-ucraineană la nivelul UE, chiar și sub presiunea Berlinului și a Parisului.
Ucraina este dispusă să trimită Consiliului Europei spre examinare art. 7 al Legii „Cu privire la Învățământ” pentru a confirma absența încălcărilor obligațiilor internaționale. Acest lucru a fost declarat de ministrul Învățământului din Ucraina, Lilia Grynevyci, în timpul întâlnirii cu ambasadorii străini din cadrul Ministerului Afacerilor Externe. În general, zilele trecute, reprezentanții a 11 delegații străine au sosit la Kiev pentru a clarifica aspectele legate de controversata Lege a Învățământului „Cu privire la educație”. Printre acestea s-au numărat reprezentanți ai Uniunii Europene, ai Consiliului UE, precum și ai statelor care s-au opus în mod deschis reformei învățământului ucrainean. Potrivit ministrului, Lilia Grynevyci, elevii școlilor cu predarea în limba minorităților naționale înregistrează rezultate foarte slabe la evaluarea externă independentă și astfel au șanse reduse de a absolvi o instituție de învățământ superior. Pe de altă parte, ministrul a spus că nu înțelege indignarea altor țări pe marginea Legii Învățământului din Ucraina. În aceste țări sunt puține s-au lipsesc cu desăvârșire școlile cu predarea în limba ucraineană. Dintre toate țările care s-au opus reformei educaționale în Ucraina, doar în România există câteva şcoli ucrainene. Acum Legea Învățământului se află pe masa lui Petro Poroșenko și există toate premisele să credem că mâna Președintelui nu va tremura atunci când va semna documentul, care pune cruce și pe învățământul româ- nesc din Ucraina. Mai grav e că, în timp ce Poroșenko se arată foarte preocupat de faptul ca elevii şcolilor cu predarea în limbile minorităților naționale să aibă șanse mai bune de reușită în viață, odraslele lui se școlesc în străinătate. Și nu undeva, ci la instituții de învățământ cu renume, unde taxa anuală de școlarizare este de 1,3 milioane grivne de persoană. Oricum, școala ucraineană nu este în topul preferințelor politicienilor și deputaților ucraineni, care au votat pentru buclucașa Lege a Învățământului. Marea Britanie, Suedia, Germania sau SUA sunt țările unde învaţă copiii mai-marilor zilelor noastre.