Politologul ucrainean, Kiril Molceanov, consideră că elaborarea unui document comun privind punerea în aplicare a Legii ”Cu privire la Învățământ” între Ucraina și România înseamnă tragere de timp, pentru a nu admite un conflict pe terenul lingvistic cu România. „Părțile vor continua să-și apere interesele. Scopul diplomației ucrainene este de a trage de timp pentru a nu crea un conflict cu România.
În anul curent pentru Ucraina o deteriorare a relațiilor cu vecinii din motive umanitare, este inevitabilă. Factorul-cheie al acestor inițiative în Rada Supremă sunt deputații din fracțiunea „Frontul Popular”, care încearcă astfel să segmenteze electoratul după criterii lingvistice, religioase și istorice“, consideră politologul. Potrivit lui Kiril Molceanov, Ucraina urma să organizeze consultări cu vecinii europeni și Comisia de la Veneția înaintea elaborării Legii Învățământului, în special al art. 7 care reglementează utilizarea limbilor în procesul educativ. „Chiar dacă va exista o presiune externă dură, Președintele nu va schimba legea educațională, pentru că în ochii electoratului de extremă dreapta va arăta ca o persoană care trădează interesele naționale“, a concluzionat expertul.
Reamintim că pe 11 ianuarie, la Cernăuți a avut loc întâlnirea dintre miniștrii de Externe ai Ucrainei și României, Pavlo Klimkin și, respectiv, Teodor Meleșcanu. În cadrul conferinței de presă comune, ministrul român de Externe a declarat că partea română dorește ca toate propunerile privind aplicarea art.7 al Legii „Cu privire la Învățământ” să fie reflectate în documente legislative suplimentare. Potrivit lui Teodor Meleșcanu, Legea Învățământului din Ucraina are un impact negativ asupra minorităților naționale din Ucraina, accentuând că este necesar de a continua consultările cu reprezentanții comunității locale privind respectarea drepturilor lor. La rândul său, Pavlo Klimkin, a declarat că autoritățile ucrainene împreună cu comunitatea românească vor continua să lucreze asupra implementării prevederilor lingvistice ale Legii Învățământului, în contextul asigurării drepturilor reprezentanților minorității naționale românești de a studia în limba maternă.