În ziua de 1 ianuarie a anului 45 î.e.n. intră în vigoare calendarul iulian. Calendarul a fost reformat de astronomul grec Sosigene din Alexandria, din dispoziţia lui Iulius Caesar. În anul 990 calendarul iulian este adoptat de Rusia Kieveană.
La 1 ianuarie 379 a trecut la cele veșnice Sfântul Vasile cel Mare. Vasile din Cezareea Cappadociei, cunoscut sub numele Sfântul Vasile cel Mare (născut în anul 330), a fost unul dintre cei mai importanți părinți ai Bisericii Ortodoxe și unul dintre cei mai mari teologi creștini. A fost unul din cei patru doctori răsăriteni ai Bisericii, alături de Sfântul Grigore de Nazianz („Teologul” ) și Sfântul Ioan Gura de Aur. În învăţăturile sale Sfântul Vasile cel Mare afirma: „După cum soarele nu este micşorat întru nimica de cei care se bucură de lumina şi căldura sa, deşi luminează corpurile şi este împărţit în felurite chipuri de corpuri, tot aşa şi Duhul rămâne nemicşorat şi neîmpărţit, cu toate că dă tuturor harul Său. Luminează pe toţi pentru a înţelege pe Dumnezeu, insuflă pe profeţi, înţelepţeşte pe legiuitori, sfinţeşte pe preoţi, întăreşte pe împăraţi, desăvârşeşte pe drepţi, umple de cinste pe cei curaţi sufleteşte şi trupeşte, dă harurile tămăduirilor, învie pe morţi, dezleagă pe cei legaţi, înfiază pe cei străini”.
La 1 ianuarie 1432 se stinge din viaţă Alexandru cel Bun, domn al Moldovei în perioada 1400-1432. Dintre toți cei care în jurul anului 1400 râvneau la tronul Moldovei, a biruit spre norocul poporului român, cel mai destoinic, Alexandru, fiul lui Roman, fostul domn. Într-adevăr, fericită a fost domnia lui. A durat mult, condiție indispensabilă pentru propășirea instituțiilor, a mărit temelia statului, l-a apărat când a trebuit, a organizat temeinic viața economică, a dat atenție celei bisericești, a căutat să păstreze liniște și pace, lucru rar într-o epocă de necontenite războaie și năvăliri. A fost o domnie cum puține au mai fost în zbuciumata istorie a Moldovei. Din aceste motive el a rămas în istorie cu numele „cel Bun”. În unul din hrisoavele, semnate la cancelaria lui Alexandru cel Bun la 4 octombrie 1408, a fost atestat pentru prima dată oraşul Cernăuţi. În centrul oraşului este o stradă care îi poartă numele.
La 1 ianuarie 1561 a murit Eftimie, egumenul mănăstirii Căpriana (astăzi în Republica Moldova), autor al „Cronicii Moldovei” pentru perioada 1541-1554, scrisă în limba slavonă. Letopiseţul de curte a fost scris la îndemnul lui Alexandru Lăpuşneanu, domnul Moldovei (1552-1561; 1564-1568), fiind o continuare a „Cronicii lui Macarie”, în prima ei variantă. Eftimie a modificat o parte a cronicii predecesorului său din considerente politice impuse de un adversar al familiei lui Petru Rareş. Textul cronicii se păstrează la Kiev, în Biblioteca Academiei de Ştiinţe a Ucrainei, într-un manuscris care continuă, de la 1541, cronica lui Macarie, oprindu-se la 1553.
La 1 ianuarie 1647 a plecat la cele veşnice Petru Movilă, mitropolit al Kievului (mai figurează și data de 22 decembrie 1646). Este considerat unul dintre cei mai eminenţi activişti pe tărâm bisericesc, cultural şi politic din Ucraina, în timpul căruia Mitropolia kieveană s-a bucurat de cea mai mare independenţă şi autoritate în decursul secolelor XIII-XVIII. Petru Movilă a sprijinit tiparul şi şcolile din Ţările Române. A fost înmormântat la 9 martie 1647, în catedrala principală de la Lavra Pecerska. Mormântul său a dispărut în rezultatul exploziei puternice în catedrală în timpul ocupaţiei Kievului de către nazişti în cel de-al Doilea război mondial. Mitropolitul Petru Movilă a folosit întreaga sa avere pentru restaurarea de biserici, înființarea de școli și întreținerea lor. Cu prilejul serbării a 400 de ani de la naşterea sa, canonizarea Ierarhului Petru Movilă a fost săvârșită de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Ucrainene la 6 decembrie 1996 și înscrisă în calendarul Bisericii la 31 decembrie. În anul următor, 1997, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a recunoscut canonizarea făcută de Biserica Ortodoxă a Ucrainei, iar în martie 2002, când s-au împlinit 360 de ani de la Sinodul de la Iaşi (1642), a fost proclamată oficial canonizarea Sfântului Ierarh Petru Movilă, în Catedrala mitropolitană din Iaşi. Este cinstit ca sfânt de Bisericile Ucrainei, României și Poloniei. Prăznuirea lui se face pe 22 decembrie în Biserica Ortodoxă Română (începând din anul 1997) și pe 1 ianuarie în Biserica Ucrainei, unde el mai este pomenit și pe 6 octombrie, împreună cu ceilalți sfinți mitropoliți ai Kievului.
***
În ziua de 1 ianuarie au avut loc:
1801: Adunarea legislativă a Regatului Marii Britanii și Regatului Irlandei se încheie, adoptând crearea Regatului Unit.
1848: Intră în vigoare Convenția dintre Moldova și Muntenia privind desființarea vămii dintre cele două țări, excepție făcând sarea. Se formeaza o singură piață, protejată de un singur cordon vamal.
1873: Se deschide, la București, prima expoziție de pictură și sculptură organizată de nou înființata „Societate a amicilor bele-artelor”, expoziție la care participă cu 144 de lucrări și Nicolae Grigorescu.
1966: Începând cu această dată, toate pachetele de țigări vor avea inscripționat textul „Fumatul poate fi dăunator sănătății”.
1993: Cehoslovacia se scindează în mod pașnic în Cehia și Slovacia.
2002: Moneda euro este introdusă în 12 țări din Uniunea Europeană – Austria, Belgia, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Luxemburg, Olanda, Portugalia și Spania.
2007: România și Bulgaria devin membre ale Uniunii Europene.
(V.K.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com