La 29 mai 1848 are lor înăbușirea Revoluției din Moldova. Cu toate că memoriul lor nu cuprindea decât reforme moderate, mai mult de ordin administrativ și cultural, în conformitate cu Regulamentul Organic, domnitorul l-a folosit ca pretext pentru arestarea capilor mișcării: a refuzat să accepte punctele referitoare la dizolvarea Adunării Obștești și înființarea Gărzii Cetățenești ale Petiției-–program din 27 martie. Seara, din ordinul său, a fost înăbușită mișcarea revoluționară cu forța armată, operându-se numeroase arestări. Alexandru Ioan Cuza, Lascăr Rosetti, Răducanu Rosetti, Mitică Rosetti, Grigore Romalo, Manolache Costache Epureanu, Alexandru Moruzi, Zaharia Moldovanu, Alexandru Miclescu, Nicolae Catargiu, Vasile Canta și Dimitrie Filipescu au fost trimiși sub stare de arest la Galați, pentru a fi exilați în Turcia. Șase dintre cei 13 au reușit să scape la Brăila, de unde au trecut în Transilvania, apoi în Bucovina.
La 29 mai 1901 s-a născut Ionel Fernic, „regele romanțelor și al tangourilor” din trecut, un compozitor pe cât de delicat, pe atât de iubit. Dar nu numai compozitor. Ionel Fernic era în același timp un sensibil poet, un aviator profesionist și un parașutist român de performanță. A murit tânăr, la numai 37 de ani, într-un accident aviatic, produs nu cu mâna lui, nu atunci când s-ar afla el însuși la manșă, ci fiind pasager într-un zbor pe ruta Varșovia-București-Salonic. Și-au pierdut viața toți pasagerii acelui zbor, avionul prăbușindu-se în pădurea de la Negrileasa, în apropiere de satul Stulpicani, județul Suceava. Cauzele prăbușirii au rămas necunoscute. Dar de pe urma compozitorului au rămas poate cele mai frumoase romanțe și tangouri, pe care încă și astăzi le mai cântă nostalgicii muzicii de altădată: La umbra nucului bătrân, Dar ești la fel (Quand même), Îți mai aduci aminte, doamnă, Iubesc femeia, Adio, doamnă, Dă-mi mâinile să le sărut, De ce mi-ai spus că mă iubești, În ochii tăi fermecători.
La 29 mai 1945 a murit tragic Mihail Sebastian, autorul romanelor „Accidentul” și „Orașul cu salcâmi”, dar și al pieselor „Steaua fără nume” și „Jocul de-a vacanța”. Mihail Sebastian a fost o figură complexă și controversată a epocii sale. Pe numele adevărat Iosif Hechter, Mihail Sebastian s-a născut, la Brăila, într-o familie evreiască. A urmat studiile universitare de drept și filosofie la București. A lucrat ca secretar la o casă de avocatură și mai apoi ca avocat. Intrarea în literatură i-a făcut-o Nae Ionescu, cel care a fost președintele comisiei sale de bacalaureat. Începând cu 1940 a cunoscut prigoana antisemită. I s-a interzis să mai publice ca ziarist și i s-a restras licența de avocat. Din cauza faptului că era evreu, piesele sale au fost interzise. Pentru a putea pune în scenă „Steaua fără nume”, Mihai Sebastian s-a folosit de un pseudonim: Victor Mincu.
Scriitorul s-a ales cu titulatura de „evreul improbabil” fiind condamnat de antisemiți pentru originea sa, dar și renegat de evrei care l-au considerat trădător și apropiat al Partidului Comunist în 1944. Una dintre cele mai controversate relații ale lui Mihail Sebastian a fost cea cu Lucrețiu Pătrășcanu, ministru al Justiției în primii ani ai comunismului.
La 29 mai 1945, în jurul orei 15.00, Mihail Sebastian a fost lovit de un camion pe Bulevardul Regina Maria din Bucureşti şi a murit la vârsta de 37 de ani. Scriitorul avea în buzunarul hainei textul conferinței pe care urma să o țină la Universitate.
Jurnalul său intim, ținut în perioada 1935-1944, a fost publicat postum, abia în 1996. Originalul a fost scos din țară prin curier diplomatic de fratele său mai mic, Andrei Benu Sebastian, și a ajuns la Ierusalim.
Piesa „Steaua fără nume” a fost pusă în scenă și de Teatrul Muzical-Dramatic „Olga Kobyleanska” din Cernăuți. În rolul principal s-a produs actrița Maria Timcu.
La 29 mai 1956, în satul Coșernița, raionul Soroca, s-a născut Teo Chiriac, scriitor, membru al Uniunii Scriitorilor din Moldova și membru al Uniunii Scriitorilor din România. A absolvit Universitatea de Stat din Chișinău, Facultatea de Filologie, secția Jurnalism în 1979. A fost redactor la Radioul național, redactor și redactor-șef la Editura Literatura Artistică (ulterior, Hyperion) din Chișinău. A participat la Programul Internațional de Instruire Marshall plan for Moldova (1998–2004) și a făcut stagii în Cehia și Italia. A fost reprezentantul Uniunii Scriitorilor din România în Filiala Chișinău a acesteia. A fost vicepreședinte (2010–2021), în prezent președinte al Uniunii Scriitorilor din Moldova. A publicat volumele de poezie Lucrare de control, Salonul 33 – prima carte de poezie apărută cu grafie latină în fosta RSSM, Critica irațiunii pure, Monstrul Sacru (Scările lui Teo). Figurează printre cei 20 de autori ai antologiei Portret de grup (O altă imagine a poeziei basarabene). A fost distins cu Titlul onorific Maestru al Literaturii (2010). Versurile sale pot fi citite în reviste literare și antologii de poezie editate în România, Germania, Franța, Italia, Belgia, Macedonia, Bulgaria și Rusia.
La 29 mai 1992, la București s-a stins din viață regizorul de filme documentare român, Ion Bostan. Regizorul Ion Bostan s-a născut la 15 decembrie 1914 la Cernăuți. Tatăl său era medic militar, mama absolvise Facultatea de Litere. Copilăria a fost grea, ca toate copilăriile în vreme de război. Au urmat ani de bejenie, o adolescență petrecută la Chilia Nouă. Drumurile vieții l-au adus de timpuriu la București. La 16 ani Ion Bostan scrie primele articole în „Ziarul științelor și al călătoriilor”, cu care va colabora vreme îndelungată. La vârsta de 30 de ani a fost captivat de lumea cinematografului. Primii săi profesori într-ale filmului au fost regizorii Paul Călinescu și Jean Mihail, iar prima activitate concretă a fost un stagiu de patru ani ca asistent de regie al acestora, la Romfilm sau ONC. Ion Bostan a fost asistent la filmele „România 1945” și „Floarea reginei”, precum și regizor secund la filmul de lungmetraj „Răsună valea”, având contribuții chiar la subiectul narațiunii cinematografice.
A lucrat la studioul de filme documentare „Sahia” încă de la înființare (1950), ani în care a urmat şi un curs de „specializare în regia cinematografică” la Moscova, sub îndrumarea unor cineaști marcanţi, precum Lev Kuleşov, Vsevolod Pudovkin, Oleksandr Dovjenko, Mark Donskoi.
Regizorul Ion Bostan și-a consacrat 43 de ani din viață cinematografiei, având în palmaresul său 124 de filme documentare.
Printre filmele documentare pentru care a fost premiat se numără „Sub aripa vulturului” (Mamaia, 1964), „Marea Sarmatică”, „Marea Neagră” (Teheran, 1968), „Histria, Heracleea și lebedele” (Novi Sad, 1969), „Stârcul, pasăre-reptilă” (Rio de Janeiro, 1970), „Pădurea scufundată” (ACIN 1972 și Teheran, 1973), „Glasuri în desişuri” (ACIN 1988).
În penultimul an al vieții Ion Bostan semnează regia mai multor pelicule documentare, denumirile cărora vorbesc de la sine despre erudiția regizorului român: „Pictorul Nicolae Grigorescu”, „Theodor Aman”, „Uciderea pruncilor”, „Cetatea Histria”, „Callatis”, „Dracula — legendă și adevăr”, „Livenii lui Enescu”, „Mărturii despre Enescu”, „Cerul străbunilor”, „Soarele azi”, „Marele Univers”, „Delta — sanctuar al naturii”. Aproape 50 de filme a realizat Ion Bostan în Delta Dunării, unde s-a ascuns, zile la rând, săptămâni, printre tufișuri, „singur printre pelicani”, pentru a surprinde viața secretă a vietăților din zonă.
Evenimente istorice din ziua de 29 mai:
1453: Căderea Constantinopolului: Trupele otomane conduse de sultanul Mahomed al II-lea cuceresc Constantinopolul după un asediu de 53 de zile. Acest moment istoric a marcat prăbușirea Imperiului Bizantin și a avut un impact major asupra istoriei europene.
1848: A început lucrările Dieta de la Cluj, care a proclamat printr-o decizie controversată unirea Transilvaniei cu Ungaria, stârnind reacții vehemente din partea românilor.
1917: S-a născut John F. Kennedy, al 35-lea președinte al Statelor Unite. Personalitate de un deosebit impact intern și internațional, președintele Kennedy a fost asasinat în anul 1963, în timp ce se deplasa cu mașina în orașul Dallas. Cu privire la atentatori, încă și astăzi mai există multe semne de întrebare.
1986: Noul steag european este ridicat pentru prima dată în sunetele imnului european în fața clădirii Berlaymont din Bruxelles.
1995: A fost făcută publică 12-a enciclică intitulată „Ut unum sunt» („pentru ca toți să fie unul»), prin care Papa Ioan Paul al II-lea a făcut apel la unitatea creștinilor din întreaga lume.
(V.K.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com