La 9 iulie 1493 a început zidirea Bisericii din Borzești, ctitorie a lui Ştefan cel Mare. Borzeşti este un sat din judeţul Bacău, astăzi devenit unul dintre cartierele oraşului Oneşti. Aici s-a născut şi a copilărit Sfântul Ştefan cel Mare. Domnitorul Ştefan a moştenit moşia de la Borzeşti din moşi-strămoşi. Biserica din Borzeşti poartă hramul Adormirea Maicii Domnului şi a fost construită din iniţiativa lui Ştefan Cel Mare între 9 iulie 1493 şi 12 octombrie 1494. Ştefan cel Mare a ridicat biserica împreună cu fiul său, Alexandru-Vodă. Biserica din Borzeşti a fost construită de Sfântul Ştefan cel Mare în amintirea prietenului său din copilărie, Gheorghiţă, omorât aici de către tătari.
La 9 iulie 1894 s-a născut Petru Capița, fizician, originar din sudul Basarabiei, laureat al Premiului Nobel, unul dintre principalii creatori ai bombei atomice sovietice. Tatăl sau, originar din Basarabia, generalul Leonid Kapița, a fost inginerul și constructorul fortificațiilor de la Kronstadt. Mama sa, Olga Ieronimovna (cu numele de naștere — Stebnițka), de asemenea de obârșie basarabeană a fost filologă, specialistă în domeniul folclorului și literaturii pentru copii. Se presupune, că familia Capița, provine din volontiri basarabeni, care au fost cooptați în Armată Rusă pentru a participa la războiul din Crimeea din anii 1853- 1856. În perioada interbelică fizicianul Petru Capița s-a aflat un timp în străinătate. Întoarcerea lui Capița în URSS a avut loc într-o perioada grea, când Stalin începuse „curățarea de intelegență”. Petru Capița având o autoritate însemnată, fără sfială își apăra convingerile chiar și în acea perioadă dificilă. El știa că în țară înalta conducere decide totul, și cu această conducere a început să poarte un dialog direct și deschis. Din 1934 până în 1983, savantul a trimis mai mult de 300 de scrisori la Kremlin (lui Stalin- 50, lui Molotov – 71, lui Malencov – 63, lui Hrusciov – 26). Datorită intervenției lui, mulți oameni de știință au fost salvați de la moarte în închisori și lagăre în timpul terorii staliniste. În 1972, când autoritățile din Kremlin au propus excluderea lui Andrei Saharov din cadrul Academiei de Științe, Capița a fost unicul care s-a opus. El a spus: „Avem deja un rușinos precedent analog — în 1933 fasciștii l-au exclus pe Albert Einstein din Academia de Științe de la Berlin”.
La 17 octombrie 1978, Academia Suedeză de Științe i-a trimis din Stockholm lui Petru Capița o telegramă prin care îl înștiințează că a primit Premiul Nobel pentru fizică, pentru cercetările fundamentale în domeniul fizicii temperaturilor joase. Capița a primit această veste fiind la sanatoriul „Barviha” din apropierea Moscovei, la odihnă cu soția sa. Printre întrebările pe care i le-au pus jurnaliștii, se afla și următoarea: pe care dintre realizările sale științifice el o consideră cea mai importantă? Capița a răspuns că pentru un om de știință mereu cel mai important studiu este acela la care lucrează în prezent. „Munca mea actuală are ca obiect sinteza termonucleară”, a mai adăugat el. Capița a murit la 8 aprilie 1984, cu puțin înainte de a împlini vârsta de 90 de ani. Fiul lui Petru Capița este academicianul rus Serghei Capița, vorbitor și el al limbii român.
La 9 iulie 1900, la Botoşani s-a născut Alexandru Graur, lingvist român de etnie evreiască, membru al Academiei Române. Activitatea științifică a lui Alexandru Graur (1900-1988) însumează o bibliografie bogată cuprinzând studii de filologie clasică, etimologie, lingvistică generală, fonetică și fonologie, gramatică, onomastică, lexicologie și de cultivare a limbii române. A susținut ani în șir emisiunea radiofonică „Limba noastră”. Este autorul unor valoroase studii și articole apărute în revistele de specialitate ale secolului trecut, precum și al unor importante volume de lingvistică, la unele dintre acestea fiind coordonator. Împreună cu Iorgu Iordan şi Ion Coteanu a fost redactor responsabil al noii serii a Dicționarului limbii române (DLR). A coordonat volumele de Studii de gramatică (1956-1961) și Probleme de lingvistică generală (1959-1967).
La 9 iulie 1943 s-a născut Margareta Pâslaru, interpretă româncă de muzică ușoară, populară, actriță de teatru si film, compozitoare, textieră, realizatoare de emisiuni TV si radio. Artista iubită de milioane de români are o carieră fabuloasă, de peste 60 de ani, și le-a dat multe melodii de neuitat, precum „Diamant fermecat”, „Să nu uităm să iubim trandafirii” sau piesa pe care mulți o fredonăm la schimbarea anotimpurilor „Lasă-mi, toamnă, pomii verzi”.
La 9 iulie 1946, s-a născut Angela Similea, cântăreață de muzică ușoară, de mare succes în anii ’70–’80. În timpul liceului, profesorul de muzică Marin Teofil i-a descoperit talentul, îndrumând-o către compozitorul George Grigoriu, care conducea atunci ansamblul UTC. Acesta a stabilit ca Angela Similea să ia lecții de canto cu Florica Orăscu. A început să cânte în 1965 în mișcarea de amatori; la Festivalul artiștilor amatori, a obținut locul III cu piesa Câmpia sub lună de V. Veselovski și premiul I la concursul Primăvara bucureșteană. A câștigat Cerbul de Argint – premiul II la Festivalul Internațional „Cerbul de aur” 1970. La televiziune a debutat în cadrul emisiunii-concurs Emoții în premieră. A participat la concursuri ca Ancora Děčínului din Cehoslovacia (1971, Premiul special al juriului), Orfeul de aur din Bulgaria (1972, locul II), Festivalul Mamaia (1977, Premiul I). De-a lungul carierei a reușit să colaboreze cu unii dintre cei mai mari și mai buni compozitori români: Ion Cristinoiu, Marcel Dragomir, Marius Țeicu, Zsolt Kerestely, Temistocle Popa, Dan Iagnov, Marian Nistor, Florin Bogardo, Adrian Enescu, George Grigoriu. Datorită succesului comercial foarte mare pe care l-a înregistrat muziciana de-a lungul anilor, aceasta a fost supranumită Doamna șlagărelor.
Evenimente istorice din ziua de 9 iulie:
1600: Mihai Viteazul întemeiază Mitropolia românească din Transilvania.
1776: George Washington da citire Declarației de independență a SUA (ratificata la 4 iulie 1776), in fata trupelor sale, la New York.
1940: Sovietul Comisarilor Poporului al URSS adoptă hotărârea despre activitatea tribunalelor militare pe teritoriul Basarabiei şi a Bucovinei de Nord.
1947: Demersuri de aderare a României la ONU. România a demarat procedurile de aderare la Organizația Națiunilor Unite imediat după încheierea celui de-al doilea război mondial, din 1946, dar fără succes. În 1947 Guvernul a decis să remită secretarului general al Organizației Națiunilor Unite declarația de intrare în forul mondial și de aderare la Carta Națiunilor Unite. Cererea adresată la 9 iulie 1947 de Gheorghe Tătărescu, ministrul afacerilor străine, a fost respinsă de Consiliul de Securitate al ONU la data de 1 octombrie a aceluiași an, ca pentru toate țările „satelit URSS”. Aderarea României a fost blocată până la 14 decembrie 1955, când a fost admisă, la recomandarea Consiliului de Securitate al ONU.
1955: A fost publicat Manifestul Russell-Einstein, apelul semnat de Albert Einstein cu puţin timp înainte de moartea sa. Cu doar câteva luni înainte să moară, Albert Einstein, unul dintre cei mai mari oameni de știință ai secolului XX, și alți zece cercetători de renume au semnat un document care avea să marcheze istoria, Manifestul Russell–Einstein, în care avertizau că dezvoltarea armelor nucleare pune în pericol însăși supraviețuirea omenirii și le cereau liderilor lumii să aleagă calea dialogului. La 9 iulie 1955, într-o lume împărțită de Războiul Rece și aflată sub amenințarea tot mai mare a armelor nucleare, filosoful și matematicianul britanic Bertrand Russell a prezentat la Londra un document care avea să devină unul dintre cele mai importante apeluri pentru pace din istoria modernă. Cunoscut sub numele de Manifestul Russell–Einstein, textul a fost făcut public la doar câteva luni după moartea lui Albert Einstein, care îl semnase cu puțin timp înainte de a se stinge din viață.
1972: Lângă satul Hrestyșce (raionul Krasnograd, regiunea Harkiv) a fost detonată prima explozie nucleară (subterană) din Ucraina, sub numele de cod „Facla”. Scopul acesteia a fost unul industrial – oprirea unei emisii de gaze rezultate în urma unui accident. Energia eliberată de explozie a fost de 3,8 kilotone. Experimentul nu a avut succes – oprirea emisiilor de gaze cu ajutorul unei explozii a eșuat. Torța de gaz a fost stinsă câteva luni mai târziu prin metode standard.
(V.K.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com