Anul acesta Paștele Blajinilor cade la 28 aprilie, în ziua de luni după Duminica Tomii. Sărbătoarea se bazează pe legende străvechi, păgâne, de aceea nu este marcată în calendarul bisericesc, iar Biserica nici nu i-a alocat vreo slujbă specifică.
Paștele Blajinilor, cunoscut și drept „Paștele Morților”, este una dintre cele mai importante sărbători din calendarul ortodox dedicate comemorării celor adormiți. Această sărbătoare are o profundă încărcătură spirituală și este dedicată celor plecați dintre noi. Oamenii merg la cimitire, aprind lumânări, se roagă și oferă daruri de suflet în memoria celor răposați. Credincioșii curăță mormintele rudelor, le decorează cu flori, lumânări și icoane. Este un gest de respect, dragoste și continuitate spirituală. Preotul oficiază o slujbă religioasă la cimitir, unde sunt pomeniți toți cei răposați. Se aduc colivă, vin roșu și pomelnice cu numele celor dragi.
Unul dintre cele mai importante obiceiuri de Paștele Blajinilor este ofranda pentru sufletul celor adormiți. Paștele Blajinilor nu este doar o zi de pomenire, ci și una de conectare spirituală între generații. Este modul în care familiile își arată grija față de rădăcinile lor, duc mai departe tradițiile creștine și aduc lumină și recunoștință în memoria celor dragi.
Potrivit legendelor, Blajinii fac parte din cei dintâi oameni de pe pământ. Ei sunt incapabili de a face rău, s-ar afla dincolo de lumea văzută, pe unde se varsă Apa Sâmbetei, în delta ei, pe Ostroavele Albe. „Apa Sâmbetei”, potrivit mitologiei române, este un râu care izvorăște din rădăcinile „Bradului Lumii”, un fel de Pom al Vieţii pomenit în Biblie, în primul capitol, „Facerea”, aflat în Rai. „Apa Sâmbetei” sau „Apa Morţilor”, cum i se mai spune, este hotarul între lumea aceasta şi lumea de dincolo. Este echivalentul râului Styx din mitologia grecească, apă pe care cei decedați trebuia să o traverseze plătind un bănuț luntrașului Caron.
(T.L.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com